De unde sunt atât de mulți bani în bugetul Moldovei

Pe parcursul a 6 luni ale anului 2023, la BPN au fost acumulate venituri administrate de fisc în sumă de 31,1 miliarde lei, mai mult cu 4,1 miliarde lei, sau cu 15,1% față de perioada similară a anului 2022. Comparativ cu sarcina stabilită (30,3 miliarde lei), la BPN au fost acumulate venituri cu 789,5 milioane lei mai mult, sau cu 2,6%.

Cei mai mulți bani au fost acumulați din impozitul pe venit – 9 miliarde de lei, impozite și taxe pe mărfuri și servicii – 6,8 miliarde de lei și TVA – 5,2 miliarde de lei.

Totodată, încasările din accize s-au cifrat la 513,6 milioane de lei, impozitele pe proprietate 336,5 milioane de lei și impozite pe vânzarea mărfurilor și produselor – 289,5 milioane de lei.

„Serviciul Fiscal de Stat continuă să fie o autoritate modernă și inovatoare punând la dispoziția contribuabililor soluții moderne și eficiente. În acest sens, menționăm despre dublarea spațiului de stocare al serverului care asigură funcționarea bazei de date a SIA „e-Factura”, având drept scop asigurarea resurselor de stocare pentru circa 550 de zile. De asemenea, informăm despre migrarea SIA „Monitorizarea electronică a vânzărilor” pe un Cloud nou, cu un nivel de securitate mai înalt și viteză de transmitere și prelucrare a datelor mai mare”, se arată în mesajul fiscului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buget #Fisc #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.