Declarația de avere a premierului Dorin Recean, pentru anul 2024

Prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, și-a făcut publică declarația de avere pentru anul 2024, în care sunt reflectate veniturile obținute, proprietățile deținute și interesele financiare.

Potrivit documentului, premierul Recean a avut un venit salarial de 243.349 lei din funcția de premier, în timp ce soția sa, Stela Recean, care este vicepreședinte la maib a încasat un venit de 5,2 milioane de lei, ceea ce înseamnă 435,5 mii de lei/lunar. De asemenea, premierul acesta a înregistrat dividende din afacerea KFC – 1,1 milioane de lei, dar și de la compania IT – 95,1 mii de lei.

În plus, premierul a primit dobânzi bancare de 43.525 lei de la maib și compensații pentru deplasări în valoare de 162.106 lei.

Dorin Recean deține mai multe terenuri și imobile, printre care: un teren intravilan de 1.200 m², achiziționat în 2021, evaluat la 5.000 euro, al doilea evaluat la 400 de mii de lei și al treilea la 60 de mii de lei.

Recean este proprietarul unei case de locuit de 271,4 m², dobândită în 1996, cu o valoare de piață de 4,5 milioane lei și a unei vile de 97 m², achiziționată în 2021, evaluată la 55.000 euro

Premierul are mai multe depozite și conturi bancare: 1,115 milioane de lei la maib, 80.8 mii de euro într-un cont bancar și 19.337 euro la Unicredit Bank România

În plus, acesta deține hârtii de valoare (titluri de stat) în valoare de 100.000 lei. Recean figurează ca fondator sau asociat în mai multe companii. Este vorba de U.S. Food Networks SRL (KFC) – deține 10% din companie și Performa SRL (IT & Data Services) – deține 50%, iar Delta Consulting (în proces de lichidare) – deține 50%

În declarație sunt incluse și ajutoarele financiare acordate membrilor familiei, unele dintre ele semnificative, cum ar fi transferul de 42.690 euro către un membru al familiei.

#Recean #declaratie #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În trimestrul III al anului trecut plățile cu cardul au depășit pentru prima dată pragul de 50 miliarde de lei, iar în același trimestru din 2025 au ajuns la peste 61 miliarde de lei. Volumul total al plăților cu cardul din ultimele 12 luni a urcat la 225 miliarde de lei, ceea ce reflectă o creștere de 25% în cinci ani, potrivit analizei economistului Veaceslav Ioniță.

Economistul subliniază că această schimbare vine pe fondul transformării comportamentului consumatorilor: cardurile sunt folosite tot mai puțin pentru retrageri de numerar și tot mai mult ca instrument autentic de plată, în țară și peste hotare.

Piața este dominată în continuare de cardurile moldovenești utilizate pe teritoriul național, care generează 79%, echivalentul a 177,5 miliarde de lei. Cardurile moldovenești folosite peste hotare reprezintă 10% (23,4 miliarde de lei), iar cardurile străine utilizate în Republica Moldova – 11% (23,9 miliarde de lei). Lunar, piața cardurilor crește cu aproximativ 2,2 miliarde de lei, dintre care 1,7 miliarde provin din plăți, iar 500 milioane din retrageri de numerar.

În primele nouă luni ale anului, moldovenii au achitat cu cardurile lor 98,3 miliarde de lei, dintre care 75,7 miliarde în țară și 22,6 miliarde peste hotare. „Este foarte probabil ca moldovenii să depășească în premieră nivelul de 100 de miliarde de lei în plăți cu carduri moldovenești”, afirmă Ioniță.

Dacă în 2015 moldovenii retrăgeau 90% din banii de pe card, în trimestrul III al acestui an balanța s-a schimbat vizibil: 57% sunt retrageri de numerar, iar 43% plăți. Expertul estimează că în 2027 plățile vor depăși retragerile: 53% față de 47%.

În ceea ce privește utilizarea cardurilor peste hotare, moldovenii au cheltuit în primele nouă luni 11,3 miliarde de lei, dintre care 10,4 miliarde au fost plăți și 0,9 miliarde retrageri de numerar. În același timp, străinii au utilizat cardurile în Moldova pentru tranzacții totale de 20,1 miliarde de lei, incluzând 11,7 miliarde în plăți și 8,4 miliarde în retrageri.

O parte a acestor fluxuri – aproximativ 3–4 miliarde de lei anual – reprezintă remitențe „invizibile”: plăți efectuate de moldovenii care folosesc carduri deschise peste hotare, însă achită pentru rude în țară. Alte 3–4 miliarde provin din cheltuielile moldovenilor care revin temporar acasă.

Piața plăților online cunoaște cea mai spectaculoasă creștere. De la 2,6 miliarde de lei în 2015, aceasta a ajuns la 9,8 miliarde în 2020, 32,9 miliarde în 2024 și 40,3 miliarde de lei în trimestrul III al acestui an. În primele nouă luni s-au înregistrat 24,4 miliarde de lei în plăți online efectuate de moldovenii din țară, 12,2 miliarde în plăți online peste hotare și 3,7 miliarde realizate de străini în Republica Moldova.

Pentru internet banking, moldovenii au plătit 20,6 miliarde de lei, iar pentru comerț online peste hotare – 12,2 miliarde de lei, comparativ cu 3,8 miliarde pentru comerțul online intern. „Dacă achizițiile online din străinătate ar fi taxate cu TVA, bugetul ar încasa suplimentar 2,5 miliarde de lei. În prezent, comerțul online peste hotare, care reprezintă 85% din total, nu generează venituri fiscale”, avertizează Ioniță.