Declarația de avere a premierului Dorin Recean, pentru anul 2024

Prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, și-a făcut publică declarația de avere pentru anul 2024, în care sunt reflectate veniturile obținute, proprietățile deținute și interesele financiare.

Potrivit documentului, premierul Recean a avut un venit salarial de 243.349 lei din funcția de premier, în timp ce soția sa, Stela Recean, care este vicepreședinte la maib a încasat un venit de 5,2 milioane de lei, ceea ce înseamnă 435,5 mii de lei/lunar. De asemenea, premierul acesta a înregistrat dividende din afacerea KFC – 1,1 milioane de lei, dar și de la compania IT – 95,1 mii de lei.

În plus, premierul a primit dobânzi bancare de 43.525 lei de la maib și compensații pentru deplasări în valoare de 162.106 lei.

Dorin Recean deține mai multe terenuri și imobile, printre care: un teren intravilan de 1.200 m², achiziționat în 2021, evaluat la 5.000 euro, al doilea evaluat la 400 de mii de lei și al treilea la 60 de mii de lei.

Recean este proprietarul unei case de locuit de 271,4 m², dobândită în 1996, cu o valoare de piață de 4,5 milioane lei și a unei vile de 97 m², achiziționată în 2021, evaluată la 55.000 euro

Premierul are mai multe depozite și conturi bancare: 1,115 milioane de lei la maib, 80.8 mii de euro într-un cont bancar și 19.337 euro la Unicredit Bank România

În plus, acesta deține hârtii de valoare (titluri de stat) în valoare de 100.000 lei. Recean figurează ca fondator sau asociat în mai multe companii. Este vorba de U.S. Food Networks SRL (KFC) – deține 10% din companie și Performa SRL (IT & Data Services) – deține 50%, iar Delta Consulting (în proces de lichidare) – deține 50%

În declarație sunt incluse și ajutoarele financiare acordate membrilor familiei, unele dintre ele semnificative, cum ar fi transferul de 42.690 euro către un membru al familiei.

#Recean #declaratie #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.