Declarația de avere a premierului Dorin Recean, pentru anul 2024

Prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, și-a făcut publică declarația de avere pentru anul 2024, în care sunt reflectate veniturile obținute, proprietățile deținute și interesele financiare.

Potrivit documentului, premierul Recean a avut un venit salarial de 243.349 lei din funcția de premier, în timp ce soția sa, Stela Recean, care este vicepreședinte la maib a încasat un venit de 5,2 milioane de lei, ceea ce înseamnă 435,5 mii de lei/lunar. De asemenea, premierul acesta a înregistrat dividende din afacerea KFC – 1,1 milioane de lei, dar și de la compania IT – 95,1 mii de lei.

În plus, premierul a primit dobânzi bancare de 43.525 lei de la maib și compensații pentru deplasări în valoare de 162.106 lei.

Dorin Recean deține mai multe terenuri și imobile, printre care: un teren intravilan de 1.200 m², achiziționat în 2021, evaluat la 5.000 euro, al doilea evaluat la 400 de mii de lei și al treilea la 60 de mii de lei.

Recean este proprietarul unei case de locuit de 271,4 m², dobândită în 1996, cu o valoare de piață de 4,5 milioane lei și a unei vile de 97 m², achiziționată în 2021, evaluată la 55.000 euro

Premierul are mai multe depozite și conturi bancare: 1,115 milioane de lei la maib, 80.8 mii de euro într-un cont bancar și 19.337 euro la Unicredit Bank România

În plus, acesta deține hârtii de valoare (titluri de stat) în valoare de 100.000 lei. Recean figurează ca fondator sau asociat în mai multe companii. Este vorba de U.S. Food Networks SRL (KFC) – deține 10% din companie și Performa SRL (IT & Data Services) – deține 50%, iar Delta Consulting (în proces de lichidare) – deține 50%

În declarație sunt incluse și ajutoarele financiare acordate membrilor familiei, unele dintre ele semnificative, cum ar fi transferul de 42.690 euro către un membru al familiei.

#Recean #declaratie #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Unul dintre cele mai controversate puncte ale planului de pace vizează Centrala Nucleară Zaporojie, relatează Reuters. Potrivit experților citați de agenție, chiar și în cazul în care Kievul va recăpăta controlul asupra celei mai mari centrale nucleare din Europa, procesul de evaluare și repunere în funcțiune ar putea dura mai mulți ani.

Conform estimărilor, ar fi necesari cel puțin doi-trei ani doar pentru a determina starea reală a centralei după perioada de ocupație și exploatare în condiții de risc. Ulterior, ar fi nevoie de încă aproximativ trei ani pentru restaurarea echipamentelor și readucerea centralei la o funcționare deplină.

Situația este complicată de faptul că autoritățile ucrainene nu dețin în prezent informații exacte despre starea tehnică a centralei. Compania de stat Energoatom a declarat că Kievul nu cunoaște situația reală a instalațiilor nucleare de la Zaporojie în acest moment.

Între timp, impactul asupra sistemului energetic al Ucrainei este major. Potrivit analiștilor, deficitul actual de capacități de producere a energiei electrice se ridică la aproximativ 4 gigawați, echivalentul puterii a patru reactoare ale centralei nucleare de la Zaporojie.

Experții avertizează că, fără revenirea acestei capacități în sistem, securitatea energetică a Ucrainei va rămâne vulnerabilă pe termen mediu și lung, chiar și în eventualitatea unui acord de pace.