Declinul Evergrande în cifre: Cei mai bogaţi oameni din lume au pierdut 135 de miliarde de dolari într-o singură zi

Scăderile înregistrate ieri de pieţele globale de capital, provocate de temerile din interiorul pieţei imobiliare chineze, au lovit cele mai mari averi nete din lume, în contextul în care primii 500 de miliardari la nivel mondial au pierdut împreună 135 de miliarde de dolari, relatează Bloomberg.

Astfel, averea netă a şefului Tesla Elon Musk, cel mai bogat om din lume, a scăzut cu 7,2 miliarde de dolari la 198 de miliarde. La rândul său, fondatorul Amazon Jeff Bezos, care ocupă locul doi în topul miliardarilor, a înregistrat o scădere de 5,6 miliarde, averea sa atingând 194,2 miliarde de dolari, scrie Ziarul Financiar.

Problemele gigantului imobiliar chinez Evergrande, cu datorii de peste 300 de miliarde de dolari, şi noua rundă de reglementări lansate asupra pieţei de real estate din China au provocat temeri de-a lungul pieţelor, investitorii şi analiştii luând în calcul o potenţială contaminare financiară.

În plus, pieţele au reacţionat la declaraţiile lui Janet Yellen, secretarul Trezoreriei Statelor Unite, care a subliniat probabilitatea unei catastrofe economice în cazul în care autorităţile din Washington DC nu reuşesc să majoreze plafonul datoriilor.

Indicele bursier S&P 500 a suferit un declin de 1,7%, cea mai mare scădere din luna mai.

Preşedintele şi fondatorul Evergrande, Xu Jiayin (cunoscut drept Hui Ka Yan), şi-a continuat traseul dezastruos din cadrul clasamentului Bloomberg Billionaires Index, pe măsură ce acţiunile companiei sale s-au scufundat la cel mai scăzut nivel din ultima decadă. Averea sa ajunge acum la 7,3 miliarde de dolari, de la un maxim de 42 de miliarde de dolari în 2017.

Principalii dezvoltatori de real estate din Hong Kong au marcat unele dintre cele mai grave scăderi din indicele bursier Hang Seng. Magnaţii imobiliari Lee Shau-Kee, Yang Huiyan, Li Ka-Shing şi Henry Cheng au pierdut împreună peste 6 miliarde de dolari.

Averea lui Colin Huang, fondatorul platformei de e-commerce Pinduoduo, a scăzut anul acesta cu 29,4 miliarde de dolari, incluzând aici un declin de 2,3 miliarde de dolari în ziua de luni, 20 septembrie.

#declin #Evergrande #avere #miliardari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.