Deficit bugetar presant, în Republica Moldova. Cum arată datele Ministerului Finanțelor

Veniturile totale ale bugetului de stat au atins suma de 15,6 miliarde de lei, în creștere cu doar 0,5% față de aceeași perioadă a anului anterior. Această creștere marginală a veniturilor vine în contextul unei situații economice dificile, arată datele Ministerului Finanțelor.

Veniturile de la fiscul moldovean s-au majorat cu 1,4%, ajungând la 7,6 miliarde de lei, în timp ce încasările de la Vamă au înregistrat o creștere de doar 0,2%, atingând 8,4 miliarde de lei. În ciuda eforturilor de a crește veniturile, aceste creșteri sunt insuficiente pentru a compensa cheltuielile bugetului de stat.

Cheltuielile bugetului de stat au fost de 17,8 miliarde de lei, în scădere cu 1,1% față de aceeași perioadă a anului anterior. Cu toate acestea, această reducere nu a fost suficientă pentru a echilibra bugetul, ceea ce a condus la un deficit de 2,2 miliarde de lei la finalul lunii martie 2024.

Sursele de finanțare a acestui deficit s-au format din surse interne în valoare de 4,2 miliarde de lei și surse externe în valoare de 8,0 milioane de lei, dar și din modificarea soldului mijloacelor bănești în sumă de (-1 975,6 milioane de lei).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#deficit #venit #buget

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.