Deficit de terminale plutitoare de gaze lichefiate în Europa. Chiriile s-au dublat

Agravarea crizei energetice din Europa a dat naştere unui deficit de terminale plutitoare de gaze lichefiate, astfel încât chiriile pentru aceste nave specializate s-au dublat, transmite platforma Bloomberg, citată de Agerpres.

Cererea pentru importul de gaze lichefiate s-a intensificat după ce defecţiunile la sistemul de conducte Nord Stream au eliminat orice şansă ca Rusia să redeschidă robinetele pentru livrările de gaze. În acest context, ţările se îndreaptă spre aşa-numitele terminale plutitoare de stocare şi regazificare (FSRU), care sunt practic terminale mobile în care pot fi descărcate gazele lichefiate super-răcite care ulterior sunt introduse în reţelele terestre de conducte.

“Anul trecut, era un surplus de FSRU-uri, anul acest avem un deficit. Până acum era un număr suficient de vase pe piaţă dar în condiţiile în care majoritatea au fost închiriate, situaţia devine mai problematică”, subliniază Per Christian Fett, director global pentru gaze lichefiate la firma de brokeraj maritim Fearnley LNG din Oslo.

În prezent, la nivel global sunt în funcţiune 48 de FSRU-uri, şi exceptând şase nave toate sunt blocate în contracte ferme de închiriere, susţine Kaushal Ramesh, analist la firma de consultanţă Rystad Energy. Având în vedere că oferta de nave este atât de redusă, costul pentru recentele închirieri în Germania s-au dublat, comparativ cu situaţia din urmă cu un an, ajungând la 200.000 de dolari pe zi. Este o situaţie complet diferită de cea din urmă cu un an, când proprietarii de FSRU-uri “ar fi acceptat orice chirie primită”, spune Ramesh.

În plus, nu sunt semne că deficitul va dispărea. Şantierele navale lucrează la capacitate maximă şi chiar şi convertirea navelor existente în FSRU-uri durează cel puţin trei ani, spune Ramesh. Pentru un FSRU nou, perioada de aşteptare poate fi mai mare.

După invadarea Ucrainei de către Rusia, preţurile mari la energie forţează guvernele să accelereze utilizarea de FSRU-uri, care pot fi instalate mai rapid şi sunt mult mai ieftine decât uzinele de regasificare construite onshore. Ţări precum Germania, Italia şi Franţa şi-au asigurat deja terminale plutitoare, în timp ce Ţările de Jos au început luna trecută să importe gaze lichefiate prin două noi FSRU-uri.

O companie din Texas, Excelerate Energy Inc., va trimite trei FSRU-uri în Europa pe parcusul următoarelor 16 luni. Navele au o capacitate combinată de import de 15 miliarde metri cubi de gaze, sau aproximativ 10% din importurile de gaze prin conducte şi gaze lichefiate din Rusia în 2021.

Însă cererea pentru terminale plutitoare este atât de mare în Europa încât există riscul ca statele emergente care nu au resurse financiare suficiente nu vor mai putea să utilizeze FSRU-uri pentru a-şi acoperi nevoile proprii. “Există un risc real ca facilităţile care nu sunt utilizate în ale regiuni ale lumii ar putea fi transferate în Europa, dacă termenii contractelor de închiriere permit acest lucru”, a spus Kaushal Ramesh.

#Chirii #terminal #gaze

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul României salută tranzacția aflată în curs de finalizare prin care Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) vinde integral operatorul Portului Internațional Giurgiulești, compania ICS Danube Logistics, către Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța.

Potrivit comunicatului oficial, BERD a semnat la 31 decembrie 2025 Acordul de Cumpărare de Acțiuni pentru cedarea pachetului de 100% din ICS Danube Logistics, iar tranzacția a fost aprobată de acționarii Portului Constanța la 12 februarie 2026. Prin această achiziție, statul român, prin compania portuară din Constanța, își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea pe termen lung a Portului Internațional Giurgiulești, creșterea capacității operaționale, modernizarea infrastructurii și consolidarea rolului strategic al portului în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării.
Autoritățile de la București subliniază că investițiile planificate vor întări și poziția Portului Constanța, cu obiectivul transformării acestuia într-un hub regional care să asigure interconectarea dintre Uniunea Europeană și regiunile învecinate, în actualul context geopolitic. Guvernul României consideră, totodată, că tranzacția va oferi pârghii suplimentare operatorilor din România și Republica Moldova pentru sprijinirea viitorului proces de reconstrucție a Ucrainei.

Mutarea este prezentată și ca un pas important pentru consolidarea Parteneriatului strategic dintre România și Republica Moldova, cu potențial de stimulare a relațiilor economice și comerciale bilaterale. Portul Internațional Giurgiulești, principalul port al Republicii Moldova, gestionează peste 70% din importurile și exporturile realizate pe cale navigabilă ale țării. Situat la gurile Dunării, în apropierea frontierelor cu România și Ucraina, portul poate primi atât nave fluviale, cât și maritime și dispune de un terminal petrolier, două terminale de cereale, un terminal pentru mărfuri generale și un parc de afaceri.

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța a depus prima ofertă în cadrul licitației organizate de BERD la 24 aprilie 2025, proces care a dus la acordul de vânzare semnat la finalul anului trecut și la aprobarea acționarilor din februarie 2026.

#port #Giurgiulești #Romania