Deficit de terminale plutitoare de gaze lichefiate în Europa. Chiriile s-au dublat

Agravarea crizei energetice din Europa a dat naştere unui deficit de terminale plutitoare de gaze lichefiate, astfel încât chiriile pentru aceste nave specializate s-au dublat, transmite platforma Bloomberg, citată de Agerpres.

Cererea pentru importul de gaze lichefiate s-a intensificat după ce defecţiunile la sistemul de conducte Nord Stream au eliminat orice şansă ca Rusia să redeschidă robinetele pentru livrările de gaze. În acest context, ţările se îndreaptă spre aşa-numitele terminale plutitoare de stocare şi regazificare (FSRU), care sunt practic terminale mobile în care pot fi descărcate gazele lichefiate super-răcite care ulterior sunt introduse în reţelele terestre de conducte.

“Anul trecut, era un surplus de FSRU-uri, anul acest avem un deficit. Până acum era un număr suficient de vase pe piaţă dar în condiţiile în care majoritatea au fost închiriate, situaţia devine mai problematică”, subliniază Per Christian Fett, director global pentru gaze lichefiate la firma de brokeraj maritim Fearnley LNG din Oslo.

În prezent, la nivel global sunt în funcţiune 48 de FSRU-uri, şi exceptând şase nave toate sunt blocate în contracte ferme de închiriere, susţine Kaushal Ramesh, analist la firma de consultanţă Rystad Energy. Având în vedere că oferta de nave este atât de redusă, costul pentru recentele închirieri în Germania s-au dublat, comparativ cu situaţia din urmă cu un an, ajungând la 200.000 de dolari pe zi. Este o situaţie complet diferită de cea din urmă cu un an, când proprietarii de FSRU-uri “ar fi acceptat orice chirie primită”, spune Ramesh.

În plus, nu sunt semne că deficitul va dispărea. Şantierele navale lucrează la capacitate maximă şi chiar şi convertirea navelor existente în FSRU-uri durează cel puţin trei ani, spune Ramesh. Pentru un FSRU nou, perioada de aşteptare poate fi mai mare.

După invadarea Ucrainei de către Rusia, preţurile mari la energie forţează guvernele să accelereze utilizarea de FSRU-uri, care pot fi instalate mai rapid şi sunt mult mai ieftine decât uzinele de regasificare construite onshore. Ţări precum Germania, Italia şi Franţa şi-au asigurat deja terminale plutitoare, în timp ce Ţările de Jos au început luna trecută să importe gaze lichefiate prin două noi FSRU-uri.

O companie din Texas, Excelerate Energy Inc., va trimite trei FSRU-uri în Europa pe parcusul următoarelor 16 luni. Navele au o capacitate combinată de import de 15 miliarde metri cubi de gaze, sau aproximativ 10% din importurile de gaze prin conducte şi gaze lichefiate din Rusia în 2021.

Însă cererea pentru terminale plutitoare este atât de mare în Europa încât există riscul ca statele emergente care nu au resurse financiare suficiente nu vor mai putea să utilizeze FSRU-uri pentru a-şi acoperi nevoile proprii. “Există un risc real ca facilităţile care nu sunt utilizate în ale regiuni ale lumii ar putea fi transferate în Europa, dacă termenii contractelor de închiriere permit acest lucru”, a spus Kaushal Ramesh.

#Chirii #terminal #gaze

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.