Demnitatea costă! Parlicov pierdea 10.000 de lei pe lună ca ministru

01 Mai 2025, 11:44
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
01 Mai 2025, 11:44 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Fostul ministru al Energiei, Victor Parlicov, a declarat în cadrul emisiunii Puterea a Patra de la N4 că veniturile sale lunare din activitatea în societatea civilă erau considerabil mai mari decât salariul încasat ca demnitar de stat.

„Eu, ca ne-ministru, în societate civilă, ca expert, ca și consultant, în Republica Moldova – nu peste hotare, nu la Banca Mondială sau în altă parte – eu câștigam peste 60.000 de lei lunar. Tot așa. Fără a avea bătăile de cap și responsabilitățile unui ministru”, a spus Parlicov.

Declarația lui este susținută și de datele din ultima sa declarație de avere și interese personale, depusă în ianuarie 2025, după încetarea mandatului. Documentul arată că, în anul 2024, Parlicov a încasat de la Ministerul Energiei un salariu total de 590.111 lei, ceea ce înseamnă aproximativ 49.175 lei lunar brut.

Pe lângă salariu, acesta a mai beneficiat de o indemnizație lunară pentru creșterea copilului în valoare totală de 182.522 lei anual (circa 15.210 lei lunar), dar acest venit este asimilat prestațiilor sociale, nu activităților profesionale.

Astfel, comparația arată că, într-adevăr, activitatea sa anterioară în calitate de consultant i-a adus un venit estimat de cel puțin 10.000 de lei în plus pe lună, fără responsabilitățile unui post ministerial și presiunea decizională aferentă.

Declarația mai relevă că fostul ministru deține un apartament, o mașină de teren Honda CR-V (an fabricație 2020) și multiple terenuri agricole, fiind și asociat în două firme inactive din Chișinău.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

28 Iun. 2026, 10:49
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
28 Iun. 2026, 10:49 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Economistul Iurie Rija afirmă că sfârșitul lunii iunie aduce atât oportunități, cât și provocări pentru agricultori. Potrivit acestuia, ieftinirea petrolului și a gazelor naturale a redus costurile pentru motorină și îngrășăminte, însă, în același timp, și prețurile cerealelor au intrat pe o tendință descendentă.

Rija susține că cea mai mare oportunitate a momentului este reprezentată de îngrășămintele cu azot, ale căror prețuri au scăzut aproape la jumătate față de maximele înregistrate anterior. Ureea se tranzacționează la aproximativ 400–420 de dolari pe tonă în porturile din România, în timp ce sulfatul de amoniu și azotatul de amoniu s-au ieftinit semnificativ într-o singură săptămână. Potrivit economistului, normalizarea transportului prin Strâmtoarea Hormuz și revenirea Iranului pe piață au contribuit la majorarea ofertei și la reducerea prețurilor.

În aceste condiții, el recomandă agricultorilor care dispun de resurse financiare și spații de depozitare să achiziționeze acum îngrășămintele pentru campania agricolă 2026–2027, apreciind că riscul unei viitoare creșteri a prețurilor este mai mare decât cel al unor noi scăderi.

Pe de altă parte, economistul avertizează că piața cerealelor rămâne slabă. Prețurile porumbului și soiei continuă să fie sub presiune, iar pentru grâu și orz perspectivele sunt influențate negativ de recolta record estimată în Turcia, care ar putea accentua concurența pe piețele de export din regiunea Mării Negre, inclusiv pentru Republica Moldova.

În schimb, floarea-soarelui continuă să beneficieze de prețuri ridicate, susținute de oferta redusă din regiune și de cererea puternică din India. Totuși, Rija atrage atenția că noua recoltă este deja ofertată la prețuri mai mici, ceea ce indică faptul că actualele cotații favorabile sunt temporare și avantajează în special vânzarea stocurilor vechi.

Economistul remarcă și creșterea cu peste 40% a costurilor transportului maritim față de anul trecut, aspect care oferă producătorilor din Republica Moldova un avantaj competitiv pe piețele din bazinul Mediteranei, Africa de Nord și Orientul Mijlociu, datorită distanțelor mai scurte de livrare.

În concluzie, Iurie Rija consideră că 2026 nu este nici un an de criză, nici unul excepțional pentru agricultură, ci un an în care succesul depinde de controlul costurilor și de alegerea momentului potrivit pentru valorificarea producției.