Ziua Muncii, fără muncitori. Doar 1 din 5 moldoveni lucrează în economia reală

În timp ce Republica Moldova sărbătorește Ziua Internațională a Muncii, economistul Veaceslav Ioniță atrage atenția asupra unei realități dure: doar 1 din 5 moldoveni activi muncește, de fapt, în sectorul real al economiei.

Potrivit calculelor sale, Moldova are pe hârtie 2.460.000 de persoane apte de muncă. Însă aproape 930.000 dintre aceștia sunt plecați peste hotare, adică aproape 40%. În țară rămân 1.530.000 de oameni „gata de muncă”, cel puțin teoretic.

Dar nici aici cifrele nu sunt încurajatoare. Aproape jumătate dintre cei rămași în țară nu lucrează deloc – sunt fie la studii, fie bolnavi, fie șomeri sau pur și simplu excluși din piața muncii. În final, doar 854.000 de oameni mai muncesc efectiv în economia națională.

Iar și dintre aceștia, o parte importantă – în jur de 25% – activează în zona gri sau neagră a economiei, fără forme legale, contracte, protecție socială sau contribuții la buget. Numărul celor angajați oficial coboară astfel la 630.000 de persoane.

Dintre acești salariați, aproximativ 160.000 lucrează în sectorul bugetar – administrație publică, educație, sănătate. Astfel, în sectorul real al economiei – cel care generează efectiv valoare adăugată prin producție, servicii sau export – au mai rămas circa 470.000 de oameni.

Adică mai puțin de 1 din 5 moldoveni apți de muncă. Restul, spune Ioniță, „i-am pierdut pe drum: pe drumuri străine, în birocrații fără sens, în sărăcie, în resemnare”.

„Aceasta este realitatea muncii în Moldova în anul 2025. Tristă, dar adevărată. Și poate tocmai de aceea merită spusă astăzi, de 1 Mai”, conchide expertul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#muncitori #angajati #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Moldova cumpără tot mai mult îngrășăminte ieftine, dar dependența de un singur furnizor crește. Analizele economistului Iurie Rija arată schimbări pe piața fertilizanților în 2026.

Astfel, unele produse s-au ieftinit în pofida scumpirilor internaționale, iar harta furnizorilor a fost redesenată aproape complet.

Una dintre cele mai interesante evoluții este la îngrășămintele complexe NPK. În primele 4,5 luni ale anului, Republica Moldova a importat 22.623 tone, echivalentul a 90% din întreg volumul adus în tot anul 2025. Totuși, prețul mediu a scăzut cu 6%, până la 12,47 lei/kg, în timp ce alte îngrășăminte azotate s-au scumpit.

Datele arată că 61% din toate importurile de NPK au fost concentrate într-o singură lună – aprilie 2026 –, când importatorii au cumpărat și la cel mai bun preț al sezonului.

În același timp, dependența de Rusia a atins un nivel record. Aproape 92% din NPK-ul importat a venit din Federația Rusă, iar diferențele de preț sunt mari. Produsul rusesc a costat 11,06 lei/kg, în timp ce cel din România a ajuns la 21,03 lei/kg, iar unele produse vest-europene au fost de până la șase ori mai scumpe.

O schimbare apare și la sulfatul de amoniu. Dacă în anii precedenți Rusia domina piața moldovenească, în 2026 a dispărut complet din statistici. În locul acesteia, aproape întreaga aprovizionare a fost realizată prin România, însă produsul provine în realitate din China. Potrivit datelor, 99,1% din sulfatul de amoniu importat în primele luni ale anului a avut origine chineză.

Economistul explică faptul că noua filieră logistică – China–România–Republica Moldova – a permis importatorilor să obțină unul dintre cele mai mici prețuri din ultimii ani: 5,91 lei/kg.

La amofos și sulfoamofos, prețurile au rămas practic neschimbate, însă piața și-a schimbat liderii. România și-a redus livrările cu aproape două treimi, Rusia a revenit pe primul loc, iar Serbia a intrat puternic în joc, oferind cel mai ieftin produs dintre sursele importante de aprovizionare.