Deplasările de lux ale lui Iohannis în străinătate: Costuri exorbitante și „lovitura” de pe final de mandat

În doi ani de mandat, președintele Klaus Iohannis a consumat pe deplasări externe peste 25 de milioane de euro. Cheltuielile totale ale Președinției au crescut de aproape 4 ori în cele două mandate, relevă datele analizate de Profit.ro.

În primul an din primul mandat, suma totală cheltuită a fost de 8,5 milioane de lei. Apoi, în următorii ani, deplasările externe au rămas constante, undeva în jurul valorii de 6 milioane de lei pe an.

Al doilea mandat a început cu pandemia Covid 19, iar președintele a fost ținut acasă, cheltuind doar 3 milioane de lei pe deplasări externe. Însă, apoi, aceste cheltuieli aveau să explodeze.

În 2022 a fost un hop până la 17 milioane de lei, iar în 2023 s-a bătut orice record, cu o sumă totală dată pe deplasările externe de 41,1 milioane de lei.

Anul curent, până în august, președintele a avut călătorii de 20 de milioane de lei.

De departe, cele mai controversate vizite ale președintelui au avut loc în 2023, când a fost recordul de cheltuiieli. El a avut două turnee – unul de 9 zile în America de Sud (din care publice au fost doar 4, restul fiind ocupate de “activități private”) și unul de 10 zile în Africa, cu tot cu safari.

Cabo Verde

Chile

Coreea de Sud

Croația

Egipt

Emiratele Arabe Unite

Estonia

Franța

Germania

Grecia

Israel

Italia

Japonia

Kenya

Letonia

Lituania

Moldova

Polonia

Portugalia

Senegal

Singapore

Spania

SUA

Tanzania

Turcia

Ungaria

Trecând la cheltuielile totale ale președintelui, în 2015, bugetul Președinției era de 37,4 milioane de lei. Pentru anul acesta a fost programat un buget de 135 de milioane de lei (plus 7 milioane de lei primiți în plus la rectificarea bugetară de săptămâna trecută).

Pentru comparație, bugetul total actual al președintelui Cehiei este de 96 de milioane de echivalent lei pe an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#deplasări #Iohannis #mandat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pentru prima dată în istoria pieței auto din Republica Moldova, mașinile produse în China au devenit cele mai populare automobile noi și ocupă o cotă de piață 26.1% din totalul importurilor de vehicule noi în anul 2025. Statisticile oficiale dezvăluie o creștere explozivă și o schimbare majoră de preferințe, notează autoblog.md.

Pentru o comparație, în 2024 cota Chinei era de doar 15.1%, iar în 2023 abia depășea 7%. Evoluția este și mai spectaculoasă dacă privim în perspectivă istorică – în 2023 niciun brand chinezesc nu figura în top 15 cele mai vândute mărci în Moldova, în timp ce în 2025 abia patru mărci chinezești au intrat în clasamentul preferințelor.

Pe locul doi în 2025 s-au situat mașinile japoneze, care au convins 25.4% din cumpărători, urmate de cele germane cu o cotă de numai 10.4%. Modelele coreene au atras 9.8% din clienți, iar cele asamblate în România au avut 7.2%.

Creșterea Chinei nu este doar numerică – ea reflectă o schimbare profundă de comportament: consumatorii moldoveni au început să aprecieze tot mai mult raportul calitate-preț, autonomia mare a modelelor electrice și hibride, dotările generoase și garanțiile extinse oferite de branduri precum BYD, Geely, Jetour, Zeekr, Denza, IM, AVATR, Xiaomi și altele.

Pentru prima dată s-au depășit 13.000 de mașini noi înmatriculate într-un singur an. Această cifră demonstrează o piață auto în plină expansiune, susținută de cererea tot mai mare pentru vehicule eficiente energetic și accesibile financiar. Detalii despre acest record istoric vor fi prezentate într-un material video separat, în curând.

Creșterea spectaculoasă a mașinilor chinezești nu este întâmplătoare. În ultimii doi ani, brandurile din China au investit masiv în tehnologii (baterii LFP, platforme, sisteme multimedia), au îmbunătățit calitatea finisajelor și au extins rețelele de service și garanții oficiale în Europa și țările vecine. În Moldova, importurile neoficiale masive din 2024–2025 au creat cerere, iar intrarea oficială a mai multor mărci în 2025 a consolidat încrederea consumatorilor.