Deplasările de lux ale lui Iohannis în străinătate: Costuri exorbitante și „lovitura” de pe final de mandat

În doi ani de mandat, președintele Klaus Iohannis a consumat pe deplasări externe peste 25 de milioane de euro. Cheltuielile totale ale Președinției au crescut de aproape 4 ori în cele două mandate, relevă datele analizate de Profit.ro.

În primul an din primul mandat, suma totală cheltuită a fost de 8,5 milioane de lei. Apoi, în următorii ani, deplasările externe au rămas constante, undeva în jurul valorii de 6 milioane de lei pe an.

Al doilea mandat a început cu pandemia Covid 19, iar președintele a fost ținut acasă, cheltuind doar 3 milioane de lei pe deplasări externe. Însă, apoi, aceste cheltuieli aveau să explodeze.

În 2022 a fost un hop până la 17 milioane de lei, iar în 2023 s-a bătut orice record, cu o sumă totală dată pe deplasările externe de 41,1 milioane de lei.

Anul curent, până în august, președintele a avut călătorii de 20 de milioane de lei.

De departe, cele mai controversate vizite ale președintelui au avut loc în 2023, când a fost recordul de cheltuiieli. El a avut două turnee – unul de 9 zile în America de Sud (din care publice au fost doar 4, restul fiind ocupate de “activități private”) și unul de 10 zile în Africa, cu tot cu safari.

Cabo Verde

Chile

Coreea de Sud

Croația

Egipt

Emiratele Arabe Unite

Estonia

Franța

Germania

Grecia

Israel

Italia

Japonia

Kenya

Letonia

Lituania

Moldova

Polonia

Portugalia

Senegal

Singapore

Spania

SUA

Tanzania

Turcia

Ungaria

Trecând la cheltuielile totale ale președintelui, în 2015, bugetul Președinției era de 37,4 milioane de lei. Pentru anul acesta a fost programat un buget de 135 de milioane de lei (plus 7 milioane de lei primiți în plus la rectificarea bugetară de săptămâna trecută).

Pentru comparație, bugetul total actual al președintelui Cehiei este de 96 de milioane de echivalent lei pe an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#deplasări #Iohannis #mandat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Două proiecte de lege care vizează modernizarea cadrului legal al pieței asigurărilor și alinierea acestuia la standardele Uniunii Europene au fost supuse consultării publice. Inițiativele au fost elaborate de Banca Națională a Moldovei (BNM) și sunt promovate de Ministerul Finanțelor, în conformitate cu principiile transparenței decizionale.

Potrivit autorităților, noile reglementări propun un cadru normativ actualizat, cu termene clare de intrare în vigoare în perioada 2028–2029, fără a introduce modificări imediate pentru consumatori și pentru piața asigurărilor. Scopul este consolidarea stabilității sectorului, creșterea protecției asiguraților și apropierea treptată de practicile europene.

Primul proiect vizează asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (RCA) și urmărește armonizarea regulilor din Republica Moldova cu cele aplicate în Uniunea Europeană. Documentul clarifică rolurile instituțiilor implicate: BNM va exercita supravegherea companiilor de asigurări, iar Comisia Națională a Pieței Financiare va gestiona relația contractuală cu clienții, inclusiv constatarea și plata despăgubirilor.

Proiectul mai prevede trecerea la un sistem de stabilire liberă a tarifelor RCA, în linie cu practicile europene, precum și majorarea limitelor de despăgubire pentru a oferi o protecție mai ridicată persoanelor prejudiciate. Totodată, este creat cadrul pentru un sistem informațional modern în domeniul RCA, care va asigura evidența centralizată a polițelor și a daunelor.

Implementarea va fi etapizată, iar prevederile legii vor intra în vigoare peste doi ani. Dispozițiile privind prima unică ce va acoperi RCA intern și asigurarea externă „Carte Verde” vor deveni aplicabile doar după aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Al doilea proiect se referă la activitatea de asigurare și reasigurare și are ca obiectiv creșterea siguranței și stabilității pieței pentru consumatori. Noile reguli impun cerințe mai stricte de capitalizare, guvernanță și gestionare a riscurilor pentru companiile de asigurări, astfel încât acestea să își poată onora obligațiile față de clienți.

Documentul stabilește reguli clare privind organizarea conducerii, transparența acționariatului și managementul riscurilor. În același timp, sunt prevăzute cerințe proporționale pentru companiile mai mici, pentru a evita presiuni excesive asupra acestora.

Proiectul actualizează și cerințele privind capitalul minim al asigurătorilor, în funcție de tipul de activitate desfășurată, pentru a garanta resurse financiare suficiente în vederea achitării despăgubirilor.

Aplicarea noilor reguli va fi graduală. La intrarea în vigoare, companiile vor trebui să respecte cea mai mare parte a cerințelor, iar conformarea integrală va avea loc într-o etapă ulterioară. Se propune ca legea privind activitatea de asigurare și reasigurare să intre în vigoare la 1 ianuarie 2029.