Deplasările de lux ale lui Iohannis în străinătate: Costuri exorbitante și „lovitura” de pe final de mandat

În doi ani de mandat, președintele Klaus Iohannis a consumat pe deplasări externe peste 25 de milioane de euro. Cheltuielile totale ale Președinției au crescut de aproape 4 ori în cele două mandate, relevă datele analizate de Profit.ro.

În primul an din primul mandat, suma totală cheltuită a fost de 8,5 milioane de lei. Apoi, în următorii ani, deplasările externe au rămas constante, undeva în jurul valorii de 6 milioane de lei pe an.

Al doilea mandat a început cu pandemia Covid 19, iar președintele a fost ținut acasă, cheltuind doar 3 milioane de lei pe deplasări externe. Însă, apoi, aceste cheltuieli aveau să explodeze.

În 2022 a fost un hop până la 17 milioane de lei, iar în 2023 s-a bătut orice record, cu o sumă totală dată pe deplasările externe de 41,1 milioane de lei.

Anul curent, până în august, președintele a avut călătorii de 20 de milioane de lei.

De departe, cele mai controversate vizite ale președintelui au avut loc în 2023, când a fost recordul de cheltuiieli. El a avut două turnee – unul de 9 zile în America de Sud (din care publice au fost doar 4, restul fiind ocupate de “activități private”) și unul de 10 zile în Africa, cu tot cu safari.

Cabo Verde

Chile

Coreea de Sud

Croația

Egipt

Emiratele Arabe Unite

Estonia

Franța

Germania

Grecia

Israel

Italia

Japonia

Kenya

Letonia

Lituania

Moldova

Polonia

Portugalia

Senegal

Singapore

Spania

SUA

Tanzania

Turcia

Ungaria

Trecând la cheltuielile totale ale președintelui, în 2015, bugetul Președinției era de 37,4 milioane de lei. Pentru anul acesta a fost programat un buget de 135 de milioane de lei (plus 7 milioane de lei primiți în plus la rectificarea bugetară de săptămâna trecută).

Pentru comparație, bugetul total actual al președintelui Cehiei este de 96 de milioane de echivalent lei pe an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#deplasări #Iohannis #mandat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sporuri cu caracter specific pentru angajații din Ministerul Afacerilor Interne, Centrul Național Anticorupție și Centrul Național de Management al Crizelor sunt prevăzute într-un proiect de hotărâre care modifică cadrul de aplicare a Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Documentul a fost elaborat de Ministerul Finanțelor și a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat din data de 19 ianuarie.

Potrivit proiectului, sporurile vor fi acordate personalului cu statut special implicat direct în activități speciale de investigații și urmărire penală, prevenirea și combaterea corupției, inclusiv a corupției sistemice și la nivel înalt, recuperarea bunurilor infracționale, precum și în managementul crizelor la nivel național.

„Modificările urmăresc corelarea și reflectarea, la nivel de normă secundară, a dreptului personalului cu competențe specifice de a beneficia de sporuri cu caracter specific, în limitele stabilite de lege”, se arată în nota de fundamentare.

Totodată, documentul subliniază că sporurile nu vor fi acordate automat, ci doar personalului antrenat nemijlocit în activitățile respective, în funcție de rolurile și responsabilitățile exercitate. „Sunt indicate funcțiile și criteriile pentru care urmează a fi achitat sporul cu caracter specific, în corespundere cu competențele deținute”, mai menționează Ministerul Finanțelor.

În paralel, proiectul prevede și majorarea plății compensatorii minime pentru angajații din sectorul bugetar de la 5 500 la 6 300 de lei, ca urmare a creșterii salariului minim pe țară începând cu 1 ianuarie 2026. Măsura are scopul de a garanta un nivel minim de venit pentru personalul bugetar cu normă întreagă.

Impactul financiar al modificărilor este estimat la circa 293,4 milioane de lei anual, sumele fiind prevăzute în bugetul de stat pentru anul 2026. Hotărârea urmează să intre în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial și se va aplica începând cu salarizarea aferentă lunii ianuarie 2026.