Deplasările de lux ale lui Iohannis în străinătate: Costuri exorbitante și „lovitura” de pe final de mandat

În doi ani de mandat, președintele Klaus Iohannis a consumat pe deplasări externe peste 25 de milioane de euro. Cheltuielile totale ale Președinției au crescut de aproape 4 ori în cele două mandate, relevă datele analizate de Profit.ro.

În primul an din primul mandat, suma totală cheltuită a fost de 8,5 milioane de lei. Apoi, în următorii ani, deplasările externe au rămas constante, undeva în jurul valorii de 6 milioane de lei pe an.

Al doilea mandat a început cu pandemia Covid 19, iar președintele a fost ținut acasă, cheltuind doar 3 milioane de lei pe deplasări externe. Însă, apoi, aceste cheltuieli aveau să explodeze.

În 2022 a fost un hop până la 17 milioane de lei, iar în 2023 s-a bătut orice record, cu o sumă totală dată pe deplasările externe de 41,1 milioane de lei.

Anul curent, până în august, președintele a avut călătorii de 20 de milioane de lei.

De departe, cele mai controversate vizite ale președintelui au avut loc în 2023, când a fost recordul de cheltuiieli. El a avut două turnee – unul de 9 zile în America de Sud (din care publice au fost doar 4, restul fiind ocupate de “activități private”) și unul de 10 zile în Africa, cu tot cu safari.

Cabo Verde

Chile

Coreea de Sud

Croația

Egipt

Emiratele Arabe Unite

Estonia

Franța

Germania

Grecia

Israel

Italia

Japonia

Kenya

Letonia

Lituania

Moldova

Polonia

Portugalia

Senegal

Singapore

Spania

SUA

Tanzania

Turcia

Ungaria

Trecând la cheltuielile totale ale președintelui, în 2015, bugetul Președinției era de 37,4 milioane de lei. Pentru anul acesta a fost programat un buget de 135 de milioane de lei (plus 7 milioane de lei primiți în plus la rectificarea bugetară de săptămâna trecută).

Pentru comparație, bugetul total actual al președintelui Cehiei este de 96 de milioane de echivalent lei pe an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#deplasări #Iohannis #mandat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.