Deplasările de lux ale lui Iohannis în străinătate: Costuri exorbitante și „lovitura” de pe final de mandat

În doi ani de mandat, președintele Klaus Iohannis a consumat pe deplasări externe peste 25 de milioane de euro. Cheltuielile totale ale Președinției au crescut de aproape 4 ori în cele două mandate, relevă datele analizate de Profit.ro.

În primul an din primul mandat, suma totală cheltuită a fost de 8,5 milioane de lei. Apoi, în următorii ani, deplasările externe au rămas constante, undeva în jurul valorii de 6 milioane de lei pe an.

Al doilea mandat a început cu pandemia Covid 19, iar președintele a fost ținut acasă, cheltuind doar 3 milioane de lei pe deplasări externe. Însă, apoi, aceste cheltuieli aveau să explodeze.

În 2022 a fost un hop până la 17 milioane de lei, iar în 2023 s-a bătut orice record, cu o sumă totală dată pe deplasările externe de 41,1 milioane de lei.

Anul curent, până în august, președintele a avut călătorii de 20 de milioane de lei.

De departe, cele mai controversate vizite ale președintelui au avut loc în 2023, când a fost recordul de cheltuiieli. El a avut două turnee – unul de 9 zile în America de Sud (din care publice au fost doar 4, restul fiind ocupate de “activități private”) și unul de 10 zile în Africa, cu tot cu safari.

Cabo Verde

Chile

Coreea de Sud

Croația

Egipt

Emiratele Arabe Unite

Estonia

Franța

Germania

Grecia

Israel

Italia

Japonia

Kenya

Letonia

Lituania

Moldova

Polonia

Portugalia

Senegal

Singapore

Spania

SUA

Tanzania

Turcia

Ungaria

Trecând la cheltuielile totale ale președintelui, în 2015, bugetul Președinției era de 37,4 milioane de lei. Pentru anul acesta a fost programat un buget de 135 de milioane de lei (plus 7 milioane de lei primiți în plus la rectificarea bugetară de săptămâna trecută).

Pentru comparație, bugetul total actual al președintelui Cehiei este de 96 de milioane de echivalent lei pe an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#deplasări #Iohannis #mandat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După eșecul negocierilor de la summitul Uniunii Europene de la Bruxelles, liderii europeni au început să elaboreze un mecanism alternativ de sprijin financiar pentru Ucraina, relatează Politico, citând trei diplomați ai Uniunii Europene. Potrivit publicației, Comisia Europeană pregătește un document care va permite statelor membre să emită datorii comune în valoare de zeci de miliarde de euro, pentru a menține stabilitatea financiară a Kievului.

Motivul acestei schimbări de direcție este refuzul Belgiei de a susține folosirea activelor înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei ca sursă de finanțare. Pe teritoriul Belgiei se află cea mai mare parte a celor circa 140 de miliarde de euro din rezervele rusești blocate în UE, care urmau să fie utilizate în beneficiul Ucrainei. Bruxellesul a cerut garanții ferme că Belgia nu va purta răspunderea financiară în cazul unor riscuri legate de acest mecanism.

Conform proiectului consultat de Politico, Comisia Europeană analizează trei scenarii principale: emiterea unui împrumut comun european (modelul folosit în timpul pandemiei), un împrumut reparațional” garantat cu activele rusești înghețate și sau încetarea finanțării Ucrainei — opțiune susținută deschis doar de Ungaria.

Fără un nou pachet de finanțare, Ucraina ar putea rămâne fără resurse bugetare până la sfârșitul primului trimestru din 2026, avertizează diplomații europeni. O decizie finală este așteptată până la summitul Consiliului European din 18 decembrie.

Pentru unele state membre ale UE, deja confruntate cu deficite bugetare mari, ideea emiterii de datorie colectivă este una extrem de sensibilă politic. Totuși, majoritatea guvernelor europene consideră folosirea activelor rusești drept soluția preferabilă, iar ideea datoriilor comune mai degrabă un instrument de presiune asupra Belgiei, notează sursele Politico.

Potrivit Politico, situația actuală este mult mai complicată decât în crizele financiare anterioare. Statele Unite au redus semnificativ sprijinul pentru Kiev, iar principalele economii ale Europei se confruntă cu propriile constrângeri fiscale. În aceste condiții, mecanismul „împrumutului reparațional” este o practică nouă și riscantă pentru instituțiile europene, iar diplomații avertizează că „perioada de turbulențe abia începe”.