Deşi este mai bogat ca niciodată, cu o avere de peste 7 miliarde de dolari, Donald Trump cere bani fanilor lui

Fostul președinte american, Donald Trump, a emis un avertisment ferm către potențialii săi donatori, rugându-i să „țină mâinile departe de Trump Tower”. Declarația lui Trump vine în contextul în care acesta se confruntă cu presiuni financiare semnificative, iar una dintre cele mai prețioase proprietăți imobiliare ale sale riscă să fie confiscată.

Într-un mesaj adresat susținătorilor săi, Trump a solicitat sprijin pentru plata unei cauțiuni uriașe de 175 de milioane de dolari, impusă în procesul de fraudă inițiat de procurorul general al New York-ului, Letitia James. Fostul președinte american s-a mobilizat pentru a strânge fondurile necesare și a cerut ajutorul susținătorilor săi pentru a face față acestui nou obstacol financiar.

În ciuda problemelor juridice, Trump a avut parte și de vești bune recent. O curte de apel a redus drastic suma cauțiunii sale, de la 454 de milioane de dolari la 175 de milioane. În plus, compania sa de social media a avut o debut impresionant pe bursă, iar acțiunile au crescut cu 16%, contribuind la creșterea spectaculoasă a averii sale.

Cu toate acestea, situația financiară a lui Trump rămâne sub semnul întrebării. Chiar dacă pare să se bucure de o creștere a averii sale pe hârtie, dificultățile financiare sunt departe de a fi depășite. Problemele juridice, cum ar fi procesul de fraudă din New York, reprezintă doar o parte din provocările cu care se confruntă fostul președinte american.

În ciuda acestor dificultăți, Trump își păstrează speranța și caută soluții pentru a face față situației financiare delicate. Prin intermediul investițiilor în companii și susținerea din partea susținătorilor săi, el încearcă să găsească modalități de a depăși aceste obstacole și de a-și menține influența în sfera politică și economică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fani #bani #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a declarat luni că grupul ungar MOL va plăti între 900 de milioane de euro și un miliard de euro pentru achiziționarea unei participații de 56% în compania petrolieră sârbă NIS, potrivit Agerpres.

Într-un interviu acordat Blic TV, Vučić a respins cifrele apărute în presă potrivit cărora tranzacția ar fi evaluată la 1,7–2,5 miliarde de euro, calificându-le drept „absurde”. „Participația de 56% este evaluată între 900 milioane euro și un miliard de euro. Am pregătit banii, am pregătit două miliarde de euro pentru a o achita, sau chiar plătim mai mult de atât”, a spus președintele sârb.

Referindu-se la relațiile cu Rusia, Vučić a menționat că Serbia menține legături bune cu Moscova, dar a evitat să ofere detalii despre motivele pentru care partea rusă nu a acceptat oferta Serbiei de a prelua participația în NIS. „Este ușor să-mi explic, dar nu trebuie să vă explic dumneavoastră deoarece aș pune în pericol interesele Serbiei… Nu putem să-i numim prietenoși”, a adăugat șeful statului.

Recent, compania ungară MOL și grupul rus Gazprom au convenit prevederile de bază ale viitorului acord prin care MOL va achiziționa participația de 56,15% deținută de Gazprom în NIS. Tranzacția include și majorarea cu 5% a participației statului sârb în NIS, ceea ce ar consolida drepturile de decizie ale Serbiei în companie, a anunțat ministrul sârb al Mineritului și Energiei, Dubravka Djedovic Handanovic. Acordul urmează să fie supus aprobării Oficiului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA.

Statul sârb deține în prezent 29,9% din acțiunile NIS, iar restul pachetului era controlat de companii rusești care trebuie să-și vândă participațiile în contextul sancțiunilor americane impuse NIS. Gazprom Neft și Gazprom dețin 44,9%, respectiv 11,3% din acțiuni.

NIS este cea mai mare companie petrolieră din Serbia și deține singura rafinărie din țară, situată în Pancevo, lângă Belgrad, precum și un lanț de peste 400 de benzinării în regiune, inclusiv în Bosnia și Herțegovina, Bulgaria și România.