Deşi este mai bogat ca niciodată, cu o avere de peste 7 miliarde de dolari, Donald Trump cere bani fanilor lui

Fostul președinte american, Donald Trump, a emis un avertisment ferm către potențialii săi donatori, rugându-i să „țină mâinile departe de Trump Tower”. Declarația lui Trump vine în contextul în care acesta se confruntă cu presiuni financiare semnificative, iar una dintre cele mai prețioase proprietăți imobiliare ale sale riscă să fie confiscată.

Într-un mesaj adresat susținătorilor săi, Trump a solicitat sprijin pentru plata unei cauțiuni uriașe de 175 de milioane de dolari, impusă în procesul de fraudă inițiat de procurorul general al New York-ului, Letitia James. Fostul președinte american s-a mobilizat pentru a strânge fondurile necesare și a cerut ajutorul susținătorilor săi pentru a face față acestui nou obstacol financiar.

În ciuda problemelor juridice, Trump a avut parte și de vești bune recent. O curte de apel a redus drastic suma cauțiunii sale, de la 454 de milioane de dolari la 175 de milioane. În plus, compania sa de social media a avut o debut impresionant pe bursă, iar acțiunile au crescut cu 16%, contribuind la creșterea spectaculoasă a averii sale.

Cu toate acestea, situația financiară a lui Trump rămâne sub semnul întrebării. Chiar dacă pare să se bucure de o creștere a averii sale pe hârtie, dificultățile financiare sunt departe de a fi depășite. Problemele juridice, cum ar fi procesul de fraudă din New York, reprezintă doar o parte din provocările cu care se confruntă fostul președinte american.

În ciuda acestor dificultăți, Trump își păstrează speranța și caută soluții pentru a face față situației financiare delicate. Prin intermediul investițiilor în companii și susținerea din partea susținătorilor săi, el încearcă să găsească modalități de a depăși aceste obstacole și de a-și menține influența în sfera politică și economică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fani #bani #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.