Dezastru în salubritate! 85% dintre satele Moldovei încă îngropate în gunoaie, în timp ce orașele 75% acoperire

În republica Moldova 313 localități beneficiază de servicii de salubritate, rata de acoperire fiind de 75% în mediul urban și 15% în mediul rural. În context, parlamentul Republicii Moldova a adoptat în prima lectură proiectul de lege care prevede înființarea serviciului public de salubrizare a localităților. Noua reglementare stabilește cadrul juridic și instituțional prin care autoritățile publice vor organiza și gestiona salubrizarea, inclusiv administrarea și exploatarea infrastructurii aferente.

Potrivit documentului, autoritățile publice locale (APL) vor putea decide modalitatea de organizare a serviciului de salubrizare, fie prin delegare, fie prin gestionare directă. Totodată, acestea sunt obligate să asigure colectarea separată a deșeurilor în minimum trei fracții – reciclabile, sticlă și amestecate – amenajând puncte de colectare sau furnizând saci speciali. Biodeșeurile (frunze, crengi etc.) vor fi colectate separat și transportate la stații de compostare.

Legea definește drepturile și obligațiile utilizatorilor privind accesul la serviciul public de salubrizare, aceștia fiind obligați să colecteze separat deșeurile și să nu introducă în containere deșeuri periculoase sau provenite din construcții. Taxele și tarifele aferente vor fi stabilite de autoritățile publice locale, urmând metodologiile aprobate de Guvern.

Serviciul public de salubrizare va include colectarea și transportul deșeurilor, sortarea și tratarea biodeșeurilor, întreținerea căilor publice, lucrări de deszăpezire, precum și operațiunile de dezinsecție, dezinfecție și deratizare. Proiectul elaborat de Ministerul Mediului, urmează să fie supus dezbaterilor și votului în lectura a doua.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sate #gunoi #orase #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Locuitorii municipiului Chișinău au avut în anul 2024 un profil de consum alimentar diferit față de media Uniunii Europene, cu un accent pe pâine, lactate și ouă, dar cu un consum mai redus de pește și uleiuri vegetale. Datele reies din statistica oficială privind consumul anual mediu de alimente pe persoană, comparate cu estimările pentru UE.

Potrivit datelor pentru 2024, un locuitor al Chișinăului a consumat, în medie, 86,8 kg de pâine și produse de panificație pe an, echivalentul a aproximativ 238 grame pe zi. Prin comparație, în Uniunea Europeană consumul mediu anual de pâine este estimat la 57,4 kg, adică circa 157 grame pe zi. Diferența indică o dependență mult mai mare de produsele de panificație în alimentația zilnică din Chișinău.

La capitolul carne, consumul anual în Chișinău a fost de 61,2 kg per persoană, ușor sub media UE, estimată la aproximativ 66 kg pe an. Astfel, dieta locală rămâne mai modestă în proteine animale comparativ cu standardele europene.

Consumul de lapte și produse lactate, exprimat în echivalent lapte a fost de 241,1 kg pe an în Chișinău. Deși UE raportează un consum mai redus de lapte lichid (circa 43,5 litri/an), luând în calcul toate produsele lactate, consumul total echivalent este mult mai mare, ceea ce face comparația directă mai puțin relevantă. Totuși, datele indică faptul că lactatele rămân importante în alimentație.

Diferențe se observă la uleiuri vegetale. În Chișinău, consumul mediu anual a fost de 9 litri per persoană, de peste două ori mai mare decât media UE, estimată la circa 4 kg pe an. Acest lucru sugerează un stil alimentar bazat mai frecvent pe prăjire și preparate cu conținut ridicat de grăsimi.

La ouă, Chișinăul depășește media europeană. În 2024, consumul a fost de 253 ouă pe persoană, față de 190–210 ouă anual în UE. Este unul dintre produsele unde diferența față de Europa este clar în favoarea consumului local.

În schimb, la zahăr, locuitorii Chișinăului consumă mai puțin decât media UE. În 2024, consumul anual a fost de 18 kg, apropiat de limita superioară a mediei europene, estimată la 16–17 kg, însă tendința este de scădere față de anii anteriori.

Un decalaj important apare la pește și produse din pește. În Chișinău, consumul mediu a fost de doar 16,2 kg pe an, mult sub media UE de aproximativ 22,9 kg, aflată la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu. Diferența reflectă atât prețurile mai ridicate ale peștelui, cât și tradițiile alimentare locale.

La cartofi, consumul în Chișinău a fost de 38 kg pe an, sub media UE, estimată la aproximativ 90 kg, dar apropiat de nivelurile din vestul Europei, unde consumul este mai redus. În schimb, consumul de legume a ajuns la 130,4 kg pe an, peste nivelul mediu european, iar cel de fructe – 82,3 kg, ușor sub media UE.