Diferență notabilă de salarii între guvernatorii băncilor centrale: Anca Dragu și Mugur Isărescu

Guvernatoarea Băncii Naționale a Republicii Moldova, Anca Dragu, primește un salariu lunar net de aproximativ 8.400 de euro, echivalentul predecesorului său Octavian Armașu. Acest venit este de aproape de trei ori mai mic decât salariul omologului său de la Banca Națională a României, Mugur Isărescu.

Nominalizarea surprinzătoare a Ancăi Dragu în funcția de guvernator al Băncii Naționale a Republicii Moldova a fost marcată de faptul că, cu jumătate de an înainte de a fi numită în această poziție, a depus cererea pentru cetățenia moldovenească. Cetățenia i-a fost acordată oficial pe 21 decembrie 2023, iar a doua zi, pe 22 decembrie, a fost instalată în funcție, înlocuindu-l pe Octavian Armașu, demis de Parlamentul Moldovei în urma implicării în dosarul „furtul miliardului”.

Salariul Ancăi Dragu se situează la același nivel cu cel al predecesorului său, Octavian Armașu, având un venit lunar net de 163.000 de lei moldovenești (aproximativ 8.400 de euro), potrivit declarației de avere depusă de Armașu.

În comparație, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, încasează lunar 21.500 de euro net, reprezentând aproximativ de trei ori mai mult decât salariul estimat al Ancăi Dragu. Isărescu a declarat venituri salariale anuale de peste 1 milion de lei, inclusiv surse suplimentare, precum cei 30.000 de lei de la Academia Română și o pensie de aproape 238.000 de lei. Diferențele semnificative dintre salariile celor doi guvernatori atrag atenția asupra disparităților financiare între cele două țări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bnm. bnr #dragu #Isărescu #salariu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 2.500 de cetățeni ai Republicii Moldova s-au înregistrat pentru a vota prin corespondență la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Datele au fost prezentate de Comisia Electorală Centrală, după ce joi, 14 august, a expirat termenul-limită pentru înregistrare.

Astfel, numărul total al persoanelor înregistrate este de 2.606. Cei mai mulți solicitanți, 1.399 la număr, sunt din Statele Unite ale Americii. Top-ul este urmat de Canada, unde 682 de cetățeni s-au înregistrat.

Urmează Suedia, cu 166 de înregistrări, Finlanda – 121, Norvegia – 109, Australia – 57, Islanda – 38, Japonia – 14, Republica Correa – 13 și Noua Zeelandă cu 7 înregistrări.

Conform procedurii, CEC urmează să desfășoare etapa de verificare și confirmare a cererilor de înregistrare pentru votul prin corespondență, prin verificarea identității alegătorilor înregistrați.

„Această procedură este efectuată pe baza comparării/potrivirii semnalmentelor faciale de pe fotografia atașată de alegător cu poza de pe actul de identitate din fotografia atașată și cu cea mai recentă fotografie a alegătorului din Registrul de stat al populației.
În procesul de verificare a identității, organul electoral poate să notifice alegătorul să actualizeze parțial sau în întregime datele, pentru a face posibilă identificarea. Actualizarea datelor poate fi efectuată cel târziu cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor. Despre rezultatul verificării, alegătorul va fi notificat prin mesaj expediat la adresa electronică indicată, cu explicarea, după caz, a condițiilor ce nu au făcut posibilă identificarea”, informează autoritatea.

La scrutinul din 2024, 1986 de alegători s-au înregistrat pentru a vota prin corespondență. Metoda alternativă a fost posibilă doar în Statele Unite ale Americii, Canada, Norvegia, Islanda și Finlanda.