Disney Resort din Shanghai s-a închis brusc! Vizitatorii nu au voie să părăsească parcul

Disney Resort din Shanghai şi-a suspendat brusc operaţiunile luni pentru a pune în aplicare măsurile de prevenţie împotriva COVID-19, iar toţi vizitatorii prezenţi în momentul anunţului au fost instruiţi să rămână în parc până când obţin un rezultat negativ la testul pentru depistarea coronavirusului, informează Reuters.

Complexul a anunţat la ora locală 11:39 (03:39 GMT) că va închide imediat principalul parc de distracţii şi zonele adiacente inclusiv strada comercială până la noi ordine pentru a respecta măsurile pentru combaterea transmiterii virusului.

Autorităţile din Shanghai au precizat pe contul oficial WeChat că parcul nu permite oamenilor să intre sau să iasă, iar toţi vizitatorii aflaţi în interiorul parcului trebuie să aştepte rezultatele testelor înainte să poată pleca, scrie Agerpres.

Toate persoanele care au vizitat parcul după data de 27 octombrie trebuie să se testeze pentru COVID-19 de trei ori pe parcursul a trei zile, au mai spus autorităţile.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Atracţiile au funcţionat în continuare pentru vizitatorii nevoiţi să rămână luni în parc după anunţul închiderii, au relatat utilizatori ai reţelelor de socializare.

Un purtător de cuvânt al Shanghai Disney Resort a spus că parcul operează în continuare „oferte limitate” şi că urmează măsurile în conformitate cu recomandările autorităţilor sanitare chineze.

Parcul a anunţat sâmbătă că a început să opereze cu un număr redus de angajaţi pentru a respecta măsurile anti-COVID-19.

Închiderea de luni a parcului marchează cea mai recentă perturbate a activităţii Shanghai Disney Resort, care a fost închis timp de peste trei luni în timpul lockdownului impus în Shanghai la începutul anului.

#Disney Resort din Shanghai #parc de distractii #COVID-19

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.