Dispar vacile din Moldova: Cel mai mic nivel de producție de lapte din ultimii 75 de ani

În 2024, Republica Moldova a înregistrat cel mai mic nivel de producție a laptelui din ultimele șapte decenii și jumătate, arată analiza expertului economic Veaceslav Ioniță, prezentată vineri, 16 mai, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată de IDIS „Viitorul”.

„Asistăm la un proces de dispariție a producției de lapte în gospodăriile populației. Fermele de bovine încep să își revină, dar nu pot compensa ritmul accelerat cu care moldovenii renunță la vacile de lapte. În consecință, Moldova a devenit dependentă de importuri”, a declarat Ioniță.

Potrivit datelor prezentate de economist, producția de lapte a scăzut de la: 1,5 milioane tone în 1990, la 232,9 mii tone în 2024, adică nivelul anilor 1950. Această scădere reflectă, în principal, retragerea gospodăriilor casnice din activitatea de creștere a vacilor, în timp ce fermele specializate reușesc doar parțial să compenseze pierderile.

Numărul total de vaci pentru lapte s-a redus de la 453 mii capete în 1985, la 63,1 mii capete în 2025, dintre care doar 10,5 mii se află în ferme, restul în gospodăriile individuale.

În 2024, 45% din valoarea pieței lactatelor este formată din produse de import, în creștere față de 18% în 2015. Dacă în acel an, din totalul de 2,6 miliarde lei, doar 500 milioane reprezentau importuri, în 2024 s-a ajuns la 5,7 miliarde lei, dintre care 2,5 miliarde lei – importuri, iar 3,2 miliarde lei – produse locale.

„Mai mult de jumătate din banii pe care îi cheltuim pe lactate se duc pe produse din import, dacă includem și adaosurile comerciale”, susține Veaceslav Ioniță.

Comparativ cu 2015, importurile de produse lactate au crescut de peste cinci ori în 2015: 26,9 milioane USD, în 2024: 141,3 milioane USD. Iar defalcările la 86,5 mil. USD – unt, brânzeturi și cașcaval, 31 mil. USD – lapte și smântână, 23,7 mil. USD – iaurt, chefir și alte produse fermentate
Peste 54% din aceste produse provin din Ucraina, restul din Polonia, Germania, Belarus, Italia și alte țări.

Consumul de cașcaval a crescut de la 0,4 kg/persoană/an în 2000, la 6,1 kg/persoană/an în 2024.
Totuși, Republica Moldova consumă cel mai puțin cașcaval pe cap de locuitor din Europa, unde media UE este de 20 kg/an/persoană.

În 2024, din cele 14,7 mii tone de cașcaval consumate, doar 3 mii tone au fost produse local, restul – importate.

„Avem o creștere rapidă a consumului de produse lactate, dar în loc ca această cerere să fie satisfăcută de producția locală, este acoperită aproape exclusiv din importuri”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vaci #lapte #importuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Producătorii francezi de coniac au propus Chinei stabilirea unor prețuri minime de import, în cadrul negocierilor menite să pună capăt unui conflict comercial declanșat după ce Beijingul a lansat o investigație antidumping asupra importurilor de coniac din Franța. Propunerea vine pe fondul riscului ca tarifele provizorii impuse deja să devină permanente, cu niveluri de până la 39%, notează Reuters.

O firmă de avocatură specializată negociază în numele industriei franceze, iar oferta de prețuri minime a fost transmisă producătorilor pentru aprobare înainte de a fi prezentată oficial autorităților chineze. Printre brandurile vizate se numără giganți precum Hennessy (LVMH), Martell (Pernod Ricard) și Rémy Martin (Rémy Cointreau).

Potrivit listei propuse, prețurile minime variază în funcție de categoria și vechimea coniacului:

Coniac VS (Very Special, minim 2 ani vechime): 144,70 yuani/litru (≈20,16 USD)
VSOP (Very Superior Old Pale, minim 4 ani): 177,92 yuani/litru
XO (Extra Old): 526,52 yuani/litru
XXO (Extra Extra Old, minim 14 ani): 2126,07 yuani/litru (≈296,16 USD)

Aceste sume reprezintă prețul minim pe care importatorii din China l-ar plăti, urmând ca distribuția, vânzarea cu amănuntul și adaosurile comerciale să ridice semnificativ prețul pentru consumatori. În prezent, de exemplu, coniacul Hennessy VS este vândut pe platforma Tmall cu aproximativ 100 USD/litru, iar Rémy Martin XO ajunge chiar la 350 USD.

Oficialii francezi speră că această ofertă va permite evitarea impunerii tarifelor definitive. Chinezii au confirmat că industria franceză a acceptat voluntar un „angajament de preț” care este în curs de evaluare de către Ministerul Comerțului.

Tensiunile au izbucnit după ce Uniunea Europeană a impus tarife la mașinile electrice din China, fapt care a determinat Beijingul să riposteze țintind sectorul francez al coniacului, unul dintre cele mai profitabile din industria băuturilor spirtoase, cu o valoare estimată la 3 miliarde de dolari.

Ghidul negocierilor a fost influențat și de discuțiile la nivel înalt: „Convorbirile telefonice recente dintre președintele Emmanuel Macron și președintele Xi Jinping au ajutat semnificativ”, a declarat Gabriel Picard, președintele FEVS (Federația Exportatorilor de Vin și Băuturi Spirtoase din Franța), pentru Le Figaro.

Între timp, investigația antidumping a Chinei se apropie de final, cu un termen-limită stabilit pentru 5 iulie. Dacă nu se ajunge la un acord până atunci, tarifele provizorii riscă să fie transformate în măsuri permanente.

Organizația BNIC (Bureau National Interprofessionnel du Cognac) nu a comentat public oferta de preț, invocând caracterul confidențial al negocierilor. „Continuăm să așteptăm și sperăm într-un rezultat favorabil”, a declarat un purtător de cuvânt.

În ciuda presiunii, analiștii consideră că prețurile propuse nu sunt neapărat o concesie majoră. „Prețurile de import reprezintă în mod obișnuit o treime sau jumătate din prețul de vânzare, așa că valorile din ofertă par aliniate cu realitatea pieței”, a comentat Lawrence Wyatt, analist la Barclays.