Disperarea lui Putin! Recrutează și piloții de avioane civile

Angajaţii de la companiile aeriene şi aeroporturile din Rusia au început să primească notificări de recrutare, după ce preşedintele Vladimir Putin a ordonat o mobilizare militară parţială, a informat vineri ziarul Kommersant, citând surse apropiate situaţiei, transmite Reuters.

Angajaţii a cel puţin cinci companii aeriene, inclusiv transportatorul rus de top Aeroflot şi personalul a peste 10 aeroporturi au primit notificări în decurs de o zi de la ordonarea mobilizării de către Putin, potrivit ziarului.

Conform unor surse din trei companii, 50-80% dintre angajaţi ar putea fi chemaţi, o sursă apropiată Aeroflot spunând că peste jumătate din personalul de la trei companii aeriene ale grupului ar putea fi recrutat, a spus Kommersant.

Aeroflot a refuzat să comenteze.

Majoritatea piloţilor din companiile aeriene sunt ofiţeri de rezervă pregătiţi în departamentele militare ale şcolilor de zbor sau soldaţi care au terminat serviciul militar.

Cel puţin cinci companii au început să întocmească, iar două au trimis deja, liste cu angajaţii care urmează să fie scutiţi de mobiloizare, întrucât scutirea este critică nu doar pentru piloţi şi controlori de trafic aerian, ci şi pentru specialiştii tehnici, comerciali şi IT, a relatat Kommersant.

Putin a ordonat miercuri prima mobilizare militară din Rusia de la cel de-al Doilea Război Mondial şi a susţinut un plan de anexare a unor regiuni din Ucraina, determinându-i pe unii ruşi să părăsească ţara.

Ministrul Apărării, Serghei Şoigu, a declarat miercuri că vor fi chemaţi în jur de 300.000 de rezervişti şi că aceştia vor fi specialişti cu experienţă de luptă.

Tuturor bărbaţilor ruşi cu vârste cuprinse între 18 şi 27 de ani li se cere să facă un an de serviciu militar, deşi studenţii universitari pot primi în schimb instruire de la o facultate militară alături de studiile alese.

#aeroflot #companii #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.