Dmitri Torner explică de ce Republica Moldova are nevoie de o nouă lege a ghilotinei

16 Ian. 2025, 11:50
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Ian. 2025, 11:50 // Actual //  bani.md

Omul de afaceri Dmitri Torner consideră că în Republica Moldova a venit timpul pentru implementarea unei noi legi a ghilotinei și, într-o postare pe Facebook, și-a argumentat propunerea. „Acum aproape două decenii (în 2006), în Republica Moldova a fost adoptată una dintre cele mai renumite legi din istoria țării – Legea ghilotinei. Ulterior, ea a fost urmată de Ghilotina-2. Esența „ghilotinelor” a fost una cât se poate simplu – printr-un mega efort depus la cel mai înalt nivel a fost revizuit întregul cadru legislativ și normativ în vigoare, fiind eliminate toate barierele și contradicţiile ce împiedicau dezvoltarea afacerilor și, respectiv, a economiei naţionale. Necesitatea ghilotinei era accentuată inclusiv de faptul că multe structuri de stat, prin propriile regulamente, creau practic norme legale noi, iar acestea deseori contraveneau legilor și hotărârilor în vigoare, ceea ce nu împiedica implementarea lor. Probabil, dat fiind motivaţia puternică și necesitatea obiectivă a ghilotinei, această lege practic nu a fost însoţită de nici o critică – exista un fel de consens la nivelul mediului de afaceri și a factorului decizional central și aceasta a determinat și calitatea procesului de revizuire a cadrului legislativ și normativ în vigoare ce reglementa activitatea de întreprinzător în Moldova” – spune el.

Expertul este ferm convins că a venit timpul unei noi ghilotine. „Și când fac această afirmaţie, pornesc minimum de la trei considerente. În primul rând, de la precedenta ghilotină au trecut aproape două decenii. Între timp, multe s-au întâmplat inclusiv la capitolul instituirii de noi reglementări. Astăzi, spre deosebire de situaţia de acum două decenii, noi nu avem un tablou general clar a ceea ce înseamnă cadrul de reglementare a activităţii de întreprinzător în Moldova. Avem doar viziuni fragmentare, pe diverse domenii. Fiecare agent economic serios poate judeca lucrurile doar din punctul de vedere al domeniului în care activează. La fel și instituţiile statului – fiecare dintre ele cunoaşte doar situaţia în domeniul pe care-l administrează. De aceea, se impune o abordare similară celei de acum două decenii – o comisie de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător trebuie să facă o amplă evaluare a cadrului legislativ și normativ în vigoare, iar întregul proces trebuie să culmineze cu propuneri concrete către Parlament și Guvern privind acţiunile ce se impun în continuare”, afirmă el.

În al doilea rând, în opinia sa, necesitatea de a implementa o nouă lege a ghilotinei este accentuată de schimbările ce au avut loc în ultimii ani și perspectivele ce vor apărea în curând.

„Astăzi, tot mai mulţi experţi atrag atenţie asupra rolului important ce-i poate reveni Republicii Moldova în procesul de reconstrucţie a Ucrainei. Acest rol este accentuat inclusiv de faptul că Moldova este unicul stat vecin cu Ucraina, care nu e membru al Uniunii Europene, care-şi poate oferi platforma pentru venirea potenţialilor investitori asiatici, care vor dori să participe la procesul de reconstrucţie a Ucrainei (Rusia și Belarus tot sunt vecini cu Ucraina și nu sunt membri ai UE, dar respectivele state nu sunt relevante în acest context din motive lesne de înţeles). De aceea, putem concluziona că Moldova are o poziţie unică și poate deveni o bună platformă pentru anumiţi investitori în procesul de reconstrucţie a Ucrainei, iar o nouă lege a ghilotinei ar fi o oportunitate pentru a pregăti terenul inclusiv şi pentru potenţialii viitori investitori străini”, mai spune omul de afaceri.

Al treilea argument în favoarea propunerii sale ține de procesul de integrare europeană, în care Moldova este implicată plenar la această etapă.

„Procesul de racordare a legislaţiei la standardele Uniunii Europene a început deja, însă el are un caracter fragmentar. O nouă lege a ghilotinei nu doar că ar permite schimbarea acestui caracter, ci, pe anumite dimensiuni, chiar ar avea un caracter de anticipare, iar aceasta ar spori dinamica procesului de integrare europeană. Am invocat doar trei argumente în favoarea unei noi legi a ghilotinei, dar, dacă ar fi să reflectăm mai profund, cu siguranţă am identifica şi altele. Dar ceea ce este evident deja la această etapă este că a venit timpul unor noi discuţii, la cel mai înalt nivel, despre necesitatea unei noi legi a ghilotinei. Iar aceste discuţii ar trebui să culmineze cu concluziile de rigoare şi, evident, cu acţiuni concrete”, conchide Dmitri Torner.

Realitatea Live

06 Ian. 2026, 16:53
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Grîu Tatiana
06 Ian. 2026, 16:53 // Au Bani //  Grîu Tatiana

Obligațiuni ale Telegram în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari au fost înghețate în Rusia din cauza sancțiunilor impuse Moscovei de Uniunea Europeană, Statele Unite și Marea Britanie, scoțând la iveală expunerea financiară semnificativă a aplicației de mesagerie față de capitalul rusesc, în pofida eforturilor fondatorului Pavel Durov de a se distanța public de țara sa natală. Informația este relatată de Financial Times.

În ultimii ani, Telegram a apelat intens la finanțare prin obligațiuni, inclusiv printr-o emisiune majoră de 1,7 miliarde de dolari lansată în mai 2025, destinată rambursării unor datorii mai vechi. Potrivit unor surse apropiate discuțiilor cu investitorii, compania a reușit să răscumpere cea mai mare parte a obligațiunilor care ajungeau la scadență în 2026. Cu toate acestea, aproximativ 500 de milioane de dolari rămân blocați în Depozitarul Național de Decontare al Rusiei, ca efect direct al sancțiunilor occidentale introduse după invazia Ucrainei din 2022.

Situația complică semnificativ procesul de rambursare a datoriilor și evidențiază legăturile financiare persistente ale Telegram cu investitori ruși. Compania a informat deținătorii de obligațiuni că intenționează să ramburseze datoria înghețată la scadență, însă transferul efectiv al fondurilor către investitorii din Rusia va depinde de deciziile agentului de plată și ale depozitarului. Telegram a refuzat să ofere un comentariu oficial pe marginea acestor informații.

Contextul este unul sensibil și din perspectiva planurilor de viitor ale companiei. Pavel Durov analizează de mai mult timp posibilitatea unei listări la bursă (IPO), plan care a fost însă amânat, inclusiv din cauza unor proceduri judiciare aflate în desfășurare în Franța.

Spre deosebire de giganți precum Meta sau X, Telegram operează cu mai puțin de 100 de angajați permanenți, dar a început recent să genereze venituri consistente din publicitate și abonamente, pe fondul unei baze de peste un miliard de utilizatori. Potrivit unor raportări financiare semestriale, la 30 iunie compania dispunea de 910 milioane de dolari în numerar și echivalente de numerar, față de doar 142 de milioane de dolari cu un an înainte.