Dnestrovsc: Barajul hidroenergetic renaște, Nistrul ”moare”

Impactul Complexului Hidroenergetic Nistrean (CHN) asupra râului Nistru se resimte cel mai puternic pe un sector de 150 de kilometri în aval de Naslavcea, potrivit studiului privind impactul social și de mediu al CHN asupra râului Nistru, comandat de PNUD Moldova și elaborat de o echipă de experți independenți, la inițiativa Ministerului Mediului, cu sprijinul Suediei.

Efectele înregistrate sunt divizate de experți în trei categorii: negative, regulatorii și posibile, care nu au fost deocamdată demonstrate.

În prima categorie se înscriu impactul asupra stării hidrologice a râului, manifestat prin fenomenul de hydropeaking sau efectul pulsatoriu al undelor, efectul asupra stării morfologice, transportul de sedimente fiind redus esențial, impactul asupra regimului termic, apele deversate fiind cu până la 7,5°C mai reci vara și cu 5°C mai calde în sezonul rece. Totodată, au crescut suprafețele acoperite cu plante acvatice care pot dăuna râului, de la 1 la 85% în sectorul de nord al Moldovei; a scăzut nivelul de zooplancton și organismelor de adâncime, au dispărut 19 specii de pești în segmentul mijlociu și 15 specii în cel inferior, a scăzut efectivul speciilor valoroase de pești (cegă, crap, șalău, știucă, morunaș) de cca 40 de ori.

Efectele economice se resimt prin cantitățile instabile sau puternic diminuate de apă în unele perioade critice, uneori cu caracteristici esențial modificate (temperatură, sedimente) pentru mai mulți utilizatori de apă din Republica Moldova, cum ar fi cei din agricultură, industria alimentară, turism și alte sectoare.

O altă categorie de impacturi ale CHN au efecte regulatorii. Astfel, debitele minime au crescut de două ori și este asigurat debitul minim de 100m3/s (ceea ce contribuie la atenuarea efectelor secetei), debitele maxime au fost reduse, încât este atenuat riscul de inundații, are loc reglarea sezonieră a scurgerii de apă.

Însă, nu există siguranța că partea ucraineană va asigura evacuarea permanentă a debitului minim de 100 m3/s și nu au putut fi demonstrate pierderile de apă prin infiltrație, volumul infiltrațiilor, impactul asupra apelor subterane, creșterea riscului de exces de umiditate în zonele învecinate, nerespectarea părții de operare a CHN (erori umane, tehnice).

Studiul confirmă științific faptul că întreg CHN are un impact semnificativ asupra mediului, iar acest impact, conform reglementărilor naționale și internaționale din domeniul protecției mediului, trebuie eliminat sau compensat. Astfel, Ministerul Mediului va deține mijloacele necesare pentru luarea unor măsuri concrete, atât prin dezvoltarea politicilor de dezvoltare națională și locală, cât și în cooperare cu partenerii ucraineni”, a declarat secretara de stat din cadrul Ministerului Mediului, Iordanca-Rodica Iordanov.

Complexul hidroenergetic nistrean a început să fie construit de către Ucraina în 1973 și prima unitate de producere a energiei hidroenergetice a fost lansată în 1983, urmată de cea de-a doua în 2002 și Centrala hidroelectrică prin pompare – în 2013.

#hidrocentrală #Energie #Nistru

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.