(DOC) Averea noului președinte interimar al Curții de Apel Chișinău! Are o vilă, un apartament și câteva terenuri

Anatolie Minciună este noul președinte interimar al Curții de Apel Chișinău. Candidatura magistratului a fost susținută de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), în cadrul ședinței de astăzi.

Anatolie Minciună este judecător încă din 1991. În 2008 a fost promovat la Curtea de Apel Chişinău. A obţinut funcţia datorită membrilor CSM, pentru că a fost respins de președintele Voronin, care i-a adus mai multe acuzaţii grave. Potrivit documentelor, în urma investigaţiilor s-a stabilit că cheltuielile şi proprietăţile sale nu corespund veniturilor declarate, scrie zdg.md.

Minciună este magistratul care a făcut parte și din completul de judecată care a examinat contestația Blocului „Renato Usatîi”, privind numărul secțiile de vot din diaspora, la alegerile parlamentare anticipate.

Realitatea.md a analizat declarația de avere și interese personale depusă pentru anul 2020 și vă arată cu ce avere vine la șefia Curții de Apel Chișinău, Anatolie Minciună.

AVERE

Anatolie Minciună indică în declarația sa de avere că deține câteva terenuri agricole. Unul are suprafața de 15 ha și a fost procurat în perioada anilor 2000-2011. Pe un alt teren, Minciună are viță-de-vie cu suprafața de 0,55 ha, teren procurat în perioada anilor 2010-2012. Magistratul mai deține și un teren pomicol cu suprafața de 18 ari, privatizat și parțial procurat în perioada anilor 1990-1999, actele sunt în curs de perfectare.

La fel, un alt teren al familiei Minciună, inclus în declarația de avere, are suprafața de 0,0744 ha, în valoare de 9 000 Lei, în proprietate din anul 2019. La fel noul președinte interimar al Curții de Apel mai are și un teren extravilan cu suprafața de 0,0589 ha, în valoare de 15 000 lei, în proprietate din anul 2020.

Proaspătul președinte interimar are în posesie o casă de locuit (vilă) cu suprafața de 50 m.p., construită pe parcursul anilor 1990 – 2002, dar și un apartament cu suprafața de 70.1 m.p., în valoare de 25 596 EURO.

La fel, se bucură de o avere imobilă cu suprafața de 15 m.p., în proprietate din anul 2017, iar alta cu suprafața de 30 m.p., în proprietate din anul 2017.

Minciună are și două autoturisme. Una de model GAZ 24 (an. fab. 1981), în valoare de 5 000 lei, procurat în anul 2013 și o Skoda Fabia (an. fab. 2008), în valoare de 90 000 lei, procurat în anul 2015.

DISTINCȚII

Prin Hotărârea nr. 147/8 din 20 martie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii conferă titlul onorific ”Veteran al sistemului judiciar” domnului Anatolie MINCIUNA, judecător, Curtea de Apel Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 136/7 din 21 februarie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a decernat Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii judecătorului Minciună Anatolie.

Conform Hotărîrii nr. 98/5 din 02 aprilie 2009 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a conferit gradul II (doi) de calificare.

#Curtea de Apel #judecator #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să se afle printre țările cu cele mai mici venituri naționale pe cap de locuitor la nivel global, potrivit datelor pentru anul 2024 publicate de World Inequality, exprimate în euro la paritatea puterii de cumpărare (PPP). Venitul mediu anual pe cap de locuitor în Republica Moldova este estimat la aproximativ 9.100 de euro, un nivel de aproape patru ori mai mic decât media Uniunii Europene și de peste cinci ori sub cel al Statelor Unite.

Datele comparative arată că, deși Moldova a înregistrat o creștere constantă a veniturilor în ultimele două decenii, decalajul față de economiile dezvoltate rămâne semnificativ. Spre comparație, venitul mediu pe cap de locuitor depășește 36.000 de euro în Franța și Marea Britanie, 40.000 de euro în Germania și ajunge la peste 47.000 de euro în SUA. Chiar și media globală, calculată în termeni PPP, este de circa 13.600 de euro, cu aproximativ 50% mai mare decât nivelul Republicii Moldova.

În regiune, Republica Moldova rămâne în urma majorității statelor din Europa Centrală și de Est, fiind depășită clar de țări precum România, Polonia sau statele baltice, care au reușit să accelereze convergența economică după aderarea la Uniunea Europeană.

Evoluția veniturilor indică faptul că principala vulnerabilitate a economiei moldovenești rămâne productivitatea scăzută a muncii, ponderea mare a activităților cu valoare adăugată redusă și dependența de sectoare volatile, precum agricultura. În absența unor investiții masive în infrastructură, industrie, energie și capital uman, ritmul de recuperare a decalajelor riscă să rămână lent.