(DOC) Decretul prezidențial semnat de Maia Sandu privind desemnarea lui Igor Grosu la funcția de premier

Președintele interimar al Partidului Acțiune și Solidaritate, deputatul Igor Grosu a fost înaintat de președintele Maia Sandu, fostă președintă a PAS, la funcția de prim-ministru. Decizia a fost anunțată la scurt timp după încheierea consultărilor organizate pe parcursul zilei de astăzi la Președinție privind „situația politică curentă”. Ulterior, Președinția a publicat și decretul privind desemnarea lui Igor Grosu la funcția de premier.

„Domnul Igor Grosu se desemnează în calitate de candidat pentru funcția de Prim-ministru și se autorizează să întocmească programul de activitate și lista Guvernului și să le prezinte Parlamentului spre examinare”, se arată în decretul prezidențial.

Este de menționat că Igor Grosu este cel de-al doilea candidat desemnat oficial spre funcția de prim-ministru după ce, inițial, Maia Sandu a desemnat-o spre această funcție pe vicepreședinta PAS Natalia Gavrilița, care a acumulat zero voturi în Parlament. Astfel, dacă majoritatea parlamentară va respinge și candidatura lui Igor Grosu atunci va deschide calea despre dizolvarea Parlamentului și declanșarea alegerilor parlamentare anticipate, scrie realitatea.md.

#decret #Igor Grosu #Maia Sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, afirmă că concernul rus Gazprom a înaintat în 2020 o propunere privind reglementarea datoriilor legate de livrările de gaze, însă Guvernul Republicii Moldova a respins inițiativa. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” de la RLive.

Potrivit lui Ceban, adresarea a venit din partea Gazprom, care a văzut o oportunitate de a propune un acord de reglementare a datoriilor. Șeful Moldovagaz a subliniat însă că nu a fost vorba explicit despre cedarea unor active concrete în acel moment, deși astfel de discuții au existat în trecut.

„Da, adresarea a fost din partea Gazprom-ului, dar atunci Guvernul a refuzat”, a declarat Ceban.

El a explicat că, de-a lungul anilor, inclusiv în anii ’90 și la începutul anilor 2000, au existat diferite discuții privind posibile interese ale Gazprom în sectorul termoenergetic și în alte obiective energetice din Republica Moldova. Totuși, potrivit lui, Guvernul nu a acceptat niciodată astfel de propuneri și nu a semnat documente în acest sens.

Ceban a insistat că datoria pentru gaz este una comercială, nu guvernamentală. „Gazprom livrează gaze către MoldovaGaz în baza unui contract comercial. Datoria nu era a Guvernului. Guvernul niciodată nu a asumat nicio datorie”, a spus el.

Șeful Moldovagaz a amintit că singurul moment când s-a operat un schimb de active contra datorii a fost la crearea MoldovaGaz, subliniind că ulterior această abordare nu a mai fost acceptată.

În anul 2023 Chișinăul a făcut un audit al datoriilor către Gazprom. Potrivit rezultatelor auditului, făcute publice în data de 6 septembrie, datoria Moldovagaz față de Gazprom, la sfârșitul lunii martie 2022, constituiau 709 milioane de dolari, însă pentru 276 milioane de dolari nu există documente confirmative, iar 400 de milioane de dolari din datorie nu este executabilă.

Chișinăul din totalul datoriei cerute de 709 milioane de Gazprom, declara că este dispus să achite 8,6 milioane de dolari. Rezultatul auditului nu a fost acceptat de către acționarul majoritar Gazprom.