DOC Mirandolina Sușițcaia, procurorul cercetat pentru îmbogățire ilicită, riscă să-și piardă fotoliul? Reacția CSP

„Datele privind dosarele penale se află sub rezerva clauzei de confidențialitate și orice informații pot fi solicitate/primite doar de la organul de urmărire penală”. Este reacția Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) cu privire la acțiunile procurorului din cadrul Procuraturii Anticorupție (PA), Mirandolina Șușițcaia, cercetată penal pentru îmbogățire ilicită și abuz de serviciu.

„Atribuțiile Consiliului Superior al Procurorilor țin de domeniul de autoadministrare și nu țin de competențe pe domeniul urmării penale, motiv din care, prin lege, nu avem posibilitatea oferirii informațiilor despre dosarul la care v-ați referit”, a precizat CSP în mesajul său pentru Realitatea.md.

Reprezentanții Consiliului au mai precizat pentru redacția Realitatea.md că nu se cunoaște când plenul CSP ar urma să examinze demersul de suspendare din funcție, depus de fostul procuror interimar Dumitru Robu. Potrivit Consiliului, „toate subiectele aflate pe rolul CSP se examinează în modul corespunzător”.

Amintim că Mirandolina Sușițcaia, pe care presa a etichetat-o ”procurorul lui Platon”, este cercetată penal pentru îmbogățire ilicită și abuz de serviciu. Despre aceasta a anunțat Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate (PCCOCS), în gestiunea căreia se află dosarul.

Mirandolina Sușițcaia, în 2021, printr-un ordin al procurorului general interimar Dumitru Robu, a fost retrasă din dosarele în care figura Platon.

Ulterior, Robu a expediat un demers la Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) și a cerut suspendarea din funcție a procurorului anticorupție, Mirandolina Sușițcaia, dar CSP nu a examinat deocamdată cererea.

#mirandolina #imbogatire #demisie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.