(DOC) Vladimir Voronin și declarația sa de avere: zeci de conturi bancare și pensia lunară de peste 14 mii de lei

Deputatul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS), președinte al PCRM, Vladimir Voronin, duce o viață fără griji. Acest lucru este demonstrat de datele incluse în declarația de avere și interese personale, depusă de Voronin pentru anul 2021, unde indică zeci de conturi bancare, terenuri, câteva case de locuit și pensia specială pe care o are pentru funcția de președinte de țară deținută anterior, scrie Realitatea.md.

Pentru a doua jumătate a anului trecut, cât a activat în funcția de deputat, Voronin indică că a ridicat de la Parlament un salariu de 46 422 de lei, o indemnizație lunară neimpozitată pentru transport de 21 302 lei, o compensație anuală neimpozitată pentru cheltuieli de tratament – 7 897 de lei și o compensație anuală neimpozitată pentru cheltuieli legate de îndeplinirea atribuțiilor de serviciu – 13 mii de lei.

De la Președinție, în calitate de fost șef al statului primește o pensie anuală de 175 500 de lei, ceea ce ar însemna că lunar ridică – 14 625 de lei, iar de la CNAS, soția lui Vladimir Voronin ridică o pensie anuală de 23 206 lei, adică 1 933 de lei.

Liderul PCRM scrie că în 2021 a obținut venituri din depuneri la instituțiile financiare de la trei bănci în sumă totală de 522 980 de lei.

La categoria terenuri, Vladimir Voronin, declară 7 terenuri obținute în perioada anilor 1996-2009, două case de locuit la sol, un apartament, un garaj, o mașină Audi A8, anul producerii 2009, procurată în 2017, contra sumei de 10 mii de euro.

Voronin mai indică că, în 2021 a donat în campania electorală 14 mii de lei Blocului electoral al Comuniștilor și Socialiștilor. Spune că, în același an a primit drept donație un ceas de mână Breitling Transocean Chronograph Unitime în valoare de 117 600 de lei.

Deputatul mai afirmă că are deschise 10 conturi bancare, unde păstrează în unele câteva milioane de lei, iar în altele are depozite.

Parlamentarul declară că a suportat și unele cheltuieli pentru tipărirea unei cărți autobiografice, examinare medicală și tratament la sanatoriu.

Vladimir Voronin mai este membru al Societății Vânătorilor și Pescarilor și deja președinte al PCRM, lucru care-l indică în declarația de avere și interese personale.

#Vladimir Voronin #declaratia de avere #conturi bancare #indemnizatii #pensie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu o dilemă logistică de proporții: peste 225 000 de autovehicule de marfă rulau la începutul acestui an pe drumurile naționale, în timp ce transportul feroviar s-a prăbușit la un minim istoric de 2,4 mil. tone. Reabilitarea anunțată a căilor ferate ridică însă întrebarea ce se va întâmpla cu „sutele de mii” de camioane achiziționate în ultimele două decenii, avertizează economistul Veaceslav Ioniță (IDIS „Viitorul”).

„Pentru a salva drumurile, trebuie să revitalizăm calea ferată. Dar ce facem cu flota imensă de camioane cumpărate tocmai pentru că trenurile au fost neglijate?”, a întrebat Ioniță în emisiunea „Analize economice”.

În 1990, 90 % din marfă era transportată pe calea ferată. Astăzi, 94% circulă pe șosele. Tonajul feroviar s-a redus de la 14 mil. tone (2002) la 2,4 mil. tone (2025). Traficul rutier de marfă a urcat de la 2,4 mld. t-km (2005) la 7,5 mld. t-km (2024).

Potrivit lui Ioniță, explozia flotei auto a fost stimulată de embargo-urile rusești (2014–2015), pandemia și seceta din 2020, dar și de războiul din Ucraina, care a bulversat rutele tradiționale de export. În paralel, exporturile moldovenești au scăzut de doi ani, diminuând cererea de transport chiar când parcul de camioane atinge recorduri.

Supracapacitatea din sectorul auto nu se reflectă în profit: tarifele au fost erodate de concurență, iar întreținerea drumurilor – afectate de traficul greu – devine o povară bugetară. Reabilitarea liniei de cale ferată pe coridorul nord–sud ar transfera greutatea de pe asfalt, dar ar lăsa transportatorii rutieri cu vehicule subutilizate și credite nerecuperate.

Drept soluție Ioniță propune reabilitarea segmentelor critice de cale ferată pentru mărfuri agricole și tranzit, sScheme de conversie sau buy-back pentru flota de camioane îmbătrânită;
Incentive fiscale pentru operatorii feroviari și parteneriate public-private la terminale multimodale și un plan național de întreținere a drumurilor finanțat din taxarea transportului greu.

Ioniță anticipează o revigorare sezonieră a transportului de marfă odată cu exportul noii recolte, dar avertizează că modelul „toată marfa pe roți” nu mai este sustenabil: „Fără o strategie coerentă, riscăm să rămânem și cu drumuri distruse, și cu trenuri goale, și cu camioane fără marfă”.