Doi experți în securitate din SUA avertizează: Țările care urmează să fie invadate de către Putin

17 Feb. 2023, 08:42
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Feb. 2023, 08:42 // Actual //  bani.md

În ciuda unei serii de gafe, calcule greșite și pierderi pe câmpul de luptă care l-ar fi văzut cu siguranță dat afară din funcție în majoritatea țărilor normale, președintele Vladimir Putin se află încă în vârful puterii în Rusia. Experții americani în securitate, Fiona Hill și Angela Stent avertizează că președintele rus, dacă va câștiga în Ucraina, ar putea invada mai multe țări, în continuare.

Analiștii au spus într-o expertiză din Foreign Affairs că ”apetitul pentru expansiune” al lui Vladimir Putin este puțin probabil să se oprească doar cu invadarea Ucrainei, dacă va câștiga războiul, iar ulterior vor urma alte ținte.

„Statele baltice, Finlanda, Polonia și multe alte țări care au făcut parte odată din imperiul Rusiei ar putea fi expuse riscului de atac sau subversiune. Altele ar putea vedea provocări la adresa suveranității lor în viitor”, au scris experții în editorialul de opinie. „Războiul este mai mult decât Ucraina. Kievul luptă și pentru a proteja alte țări”.

Hill și Stent au cerut, de asemenea, Occidentului să depună mai multe eforturi pentru a-i comunica lui Putin că relația sa cu Europa va deveni ireparabilă în cazul în care Rusia ar escalada războiul din Ucraina fie folosind focoase nucleare, fie lansând un nou asalt asupra Kievului.

Lumea nu poate să-l rețină întotdeauna pe Putin, dar comunicațiile clare și măsurile diplomatice mai puternice îl pot împinge să reducă o parte din agresiunea sa și, în cele din urmă, să accepte negocieri”, au adăugat Hill și Stent.

Războiul a dezvăluit întreaga amploare a sistemului politic personalizat al lui Putin. După cei 23 de ani de la cârma statului rus, nu există controale evidente asupra puterii sale. Instituțiile de dincolo de Kremlin contează foarte puțin.

„Nu mi-aș fi imaginat niciodată că o să-mi fie dor de Biroul Politic”, a spus Rene Nyberg, fostul ambasador al Finlandei la Moscova. „Nu există nicio organizație politică în Rusia care să aibă puterea să-i tragă la răspundere pe președinte și comandantul șef”.Diplomații, factorii de decizie politică și analiștii sunt blocați într-o buclă fatală – o ceartă nesfârșită între ei – pentru a-și da seama ce vrea Putin și cum își poate modela Occidentul comportamentul.

În ciuda pierderilor sale, Rusia își continuă încercarea de a împinge pe teritoriul ucrainean. De fapt, Moscova a început o nouă ofensivă în est. Rusia a lansat atacuri în orașul Vuhledar din regiunea Donețk din ultima săptămână a lunii ianuarie, în ceea ce experții consideră că este mișcarea sa de deschidere din ofensiva sa. Cu toate acestea, o apărare aprigă ucraineană aproape a distrus cea de-a 155-a infanterie navală de elită a Rusiei.

O altă brigadă de elită rusă, cea de-a 40-a brigadă de infanterie navală, a fost și ea decimată în luptele de la Vuhledar, a informat The New York Times, citându-l pe colonelul Oleksii Dmitrashkivskii, un purtător de cuvânt al forțelor militare ucrainene din zonă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

13 Ian. 2026, 13:40
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
13 Ian. 2026, 13:40 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

O scrisoare oficială către Fondul Monetar Internațional urmează să fie transmisă în zilele următoare, prin care Guvernul își va exprima deschiderea pentru un nou format de cooperare, după expirarea memorandumului precedent în octombrie 2025. Anunțul a fost făcut de către ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul unei emisiuni de la TV8.

„În zilele următoare vom trimite o scrisoare despre deschiderea noastră și dorința de a avea un anumit tip de memorandum, nu neapărat cu datorie. Nu trebuie de uitat că acolo sunt experți de clasă mondială”, a spus Gavriliță.

Potrivit oficialului, cooperarea cu FMI poate avea loc în mai multe formate, inclusiv printr-un program clasic, printr-un mecanism de tip stand-by sau prin Instrumentul de coordonare a politicilor, care nu presupune finanțare, dar transmite un semnal de credibilitate către partenerii internaționali.

Gavriliță a menționat că existența unui asemenea instrument facilitează dialogul cu Banca Mondială, Uniunea Europeană și alți donatori și sprijină implementarea proiectelor din planul de creștere economică susținut de UE.

„Vom începe negocieri cu ei, vom vedea, inclusiv, evoluția noastră internă. Oricum va trebui să majorăm anumite venituri și să le ajustăm undeva. Deficitul trebuie acoperit nu prin datorii, ci, pe termen mediu, prin creșterea veniturilor, care trebuie să vină din creșterea economică”, a declarat ministrul.

Precedentul program cu FMI s-a încheiat la sfârșitul lunii octombrie trecut, însă Republica Moldova nu a beneficiat de ultimele două tranșe de finanțare, în valoare totală de circa 170 de milioane de dolari. Autoritățile au recunoscut că fondurile nu au fost debursate din cauza neîndeplinirii unor angajamente asumate, în special pe componenta de cheltuieli.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!