Dolarul american, creșteri record în ultimele zile. Ce se întâmplă cu aurul și argintul

Joi, 14 iulie, cota aurului a scăzut cu mai bine de 1%, tocmai din pricina creșterii în mod continuu a dolarului american, raportat la principalele contrapartide globale. Astfel, aurul a scăzut cu 1,09% la 1.715,50 dolari, în timp ce argintul a scăzut cu 1,38%, la 18,95 dolari pe uncie.

Dolarul american a ajuns la un nou maximum al ultimilor 20 de ani, joi, 14 iulie. Printre efecte se numără reducerea cererii pentru metalul galben, mai ales pentru că există temeri cu privire la creșterea ratelor de dobândă ale Rezervei Federale, care urmărește să reducă inflația.

Platina a ajuns să scadă cu 1,88% la 840,89 dolari pe uncie, în vreme ce paladiul a scăzut cu 2,50%, la 1.929,66 dolari pe uncie. Joi, moneda americană depășea 139 de yeni japonezi, înregistrând cel mai ridicat preț față de moneda niponilor, din august 1998, conform Alephnews.ro.

Curs valutar, 14 iulie. Leul pierde teren în raport cu euro și dolarul american

Moneda națională, leul, a scăzut, astăzi, 14 iulie, și în raport cu euro, și în raport cu dolarul american, conform cotației ce a fost anunțate de Banca Națională a României (BNR).

#curs #euro #dolar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.