Dolarul american, creșteri record în ultimele zile. Ce se întâmplă cu aurul și argintul

Joi, 14 iulie, cota aurului a scăzut cu mai bine de 1%, tocmai din pricina creșterii în mod continuu a dolarului american, raportat la principalele contrapartide globale. Astfel, aurul a scăzut cu 1,09% la 1.715,50 dolari, în timp ce argintul a scăzut cu 1,38%, la 18,95 dolari pe uncie.

Dolarul american a ajuns la un nou maximum al ultimilor 20 de ani, joi, 14 iulie. Printre efecte se numără reducerea cererii pentru metalul galben, mai ales pentru că există temeri cu privire la creșterea ratelor de dobândă ale Rezervei Federale, care urmărește să reducă inflația.

Platina a ajuns să scadă cu 1,88% la 840,89 dolari pe uncie, în vreme ce paladiul a scăzut cu 2,50%, la 1.929,66 dolari pe uncie. Joi, moneda americană depășea 139 de yeni japonezi, înregistrând cel mai ridicat preț față de moneda niponilor, din august 1998, conform Alephnews.ro.

Curs valutar, 14 iulie. Leul pierde teren în raport cu euro și dolarul american

Moneda națională, leul, a scăzut, astăzi, 14 iulie, și în raport cu euro, și în raport cu dolarul american, conform cotației ce a fost anunțate de Banca Națională a României (BNR).

#curs #euro #dolar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a declarat luni că grupul ungar MOL va plăti între 900 de milioane de euro și un miliard de euro pentru achiziționarea unei participații de 56% în compania petrolieră sârbă NIS, potrivit Agerpres.

Într-un interviu acordat Blic TV, Vučić a respins cifrele apărute în presă potrivit cărora tranzacția ar fi evaluată la 1,7–2,5 miliarde de euro, calificându-le drept „absurde”. „Participația de 56% este evaluată între 900 milioane euro și un miliard de euro. Am pregătit banii, am pregătit două miliarde de euro pentru a o achita, sau chiar plătim mai mult de atât”, a spus președintele sârb.

Referindu-se la relațiile cu Rusia, Vučić a menționat că Serbia menține legături bune cu Moscova, dar a evitat să ofere detalii despre motivele pentru care partea rusă nu a acceptat oferta Serbiei de a prelua participația în NIS. „Este ușor să-mi explic, dar nu trebuie să vă explic dumneavoastră deoarece aș pune în pericol interesele Serbiei… Nu putem să-i numim prietenoși”, a adăugat șeful statului.

Recent, compania ungară MOL și grupul rus Gazprom au convenit prevederile de bază ale viitorului acord prin care MOL va achiziționa participația de 56,15% deținută de Gazprom în NIS. Tranzacția include și majorarea cu 5% a participației statului sârb în NIS, ceea ce ar consolida drepturile de decizie ale Serbiei în companie, a anunțat ministrul sârb al Mineritului și Energiei, Dubravka Djedovic Handanovic. Acordul urmează să fie supus aprobării Oficiului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA.

Statul sârb deține în prezent 29,9% din acțiunile NIS, iar restul pachetului era controlat de companii rusești care trebuie să-și vândă participațiile în contextul sancțiunilor americane impuse NIS. Gazprom Neft și Gazprom dețin 44,9%, respectiv 11,3% din acțiuni.

NIS este cea mai mare companie petrolieră din Serbia și deține singura rafinărie din țară, situată în Pancevo, lângă Belgrad, precum și un lanț de peste 400 de benzinării în regiune, inclusiv în Bosnia și Herțegovina, Bulgaria și România.