Dolarul devine mai scump! FED a majorat miercuri dobânda de politică monetară cu un sfert de punct procentual

Rezerva Federală (Fed) a Statelor Unite a majorat miercuri dobânda de politică monetară cu un sfert de punct procentual şi a semnalat că ar putea întrerupe creşterile ulterioare, oferind oficialilor timp să evalueze consecinţele recentelor falimente ale unor bănci regionale, în timp ce aşteaptă rezolvarea blocajului politic legat de creşterea plafonului datoriei SUA şi monitorizează evoluţia inflaţiei, transmite Reuters.

În timpul conferinţei de presă de miercuri, preşedintele Jerome Powell a spus că ”o decizie privind luarea unei pauze nu a fost luată astăzi”, dar a spus că schimbarea limbajului declaraţiei privind viitoarea întărire a politicii este ”semnificativă”.

Decizia unanimă a Fed a ridicat rata dobânzii overnight, de referinţă, a băncii centrale a SUA la intervalul de 5,00%-5,25%, aceasta fiind a zecea creştere consecutivă a dobânzii cheie a Fed din martie 2022.

Dar declaraţia de politică a băncii centrale a renunţat la limbajul care spunea că Federal Open Market ”anticipează în continuare că o anumită consolidare suplimentară a politicii ar putea fi adecvată pentru a ajunge la o poziţie a politicii monetare care este suficient de restrictivă pentru a readuce inflaţia la 2% ,în timp.”

În locul acestui limbaj, Fed a inserat o declaraţie mai calificată, care aminteşte de limbajul folosit atunci când a oprit creşterea ratelor dobânzilor în 2006, care spune că ”pentru a determina măsura în care o consolidare suplimentară a politicii poate fi adecvată”, oficialii vor studia modul în care economia, inflaţia şi pieţele financiare se comportă în următoarele săptămâni şi luni.
Noul limbaj nu garantează că Fed va menţine dobânzile constante la următoarea sa întâlnire de politică din iunie, iar declaraţia a menţionat că ”inflaţia rămâne ridicată”, iar câştigurile de locuri de muncă sunt încă ”într-un ritm robust”.

Dar dobânda de politică monetară a Fed este acum aproximativ aceeaşi cu cea din ajunul unei crize financiare destabilizatoare de acum 16 ani şi se află la nivelul la care majoritatea oficialilor Fed au estimat în martie că ar fi de fapt ”suficient de restrictiv” pentru a reveni în timp la o inflaţie de 2%. Inflaţia este în prezent de douî ori mai mare.
Creşterea economică rămâne modestă, dar ”evoluţiile recente ar putea avea ca rezultat condiţii de creditare mai stricte pentru gospodării şi întreprinderi şi să afecteze activitatea economică, angajările şi inflaţia”, a spus Fed.

Riscurile legate de recentele falimente ale mai multor bănci din SUA şi impasul politic privind plafonul datoriilor dintre republicanii din Congres şi preşedintele democrat Joe Biden au mărit precauţia Fed cu privire la încercarea de a înăspri şi mai mult condiţiile financiare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinda #fed #dolar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.