Dolarul puternic face ravagii în întreaga lume, iar acesta este doar începutul

29 Iul. 2022, 10:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Iul. 2022, 10:45 // Actual //  bani.md

Dolarul este într-o ascensiune dramatică ce are puţine paralele în istoria modernă. Aprecierea mone­dei americane este în primul rând rezultatul ciclului agresiv de scum­pire a creditului lansat de banca centrală americană (Fed), aceasta lăsând în urmă doar dezastre: împin­ge în sus costul importurilor de ali­mente, adâncind sărăcia în mare parte a lumii; alimentează criza din Sri Lanka, provoacă pierderi masive investitorilor în acţiuni şi obligaţiuni din întreaga lume, scrie Bloomberg.

Dolarul se situează în prezent la un maxim istoric, după unele măsu­rători, avansând cu 15% în raport cu un coş de monede de la mijlocul anului 2021. Iar, cu Fed-ul hotărât să împingă şi mai sus dobânzile pentru a stăvili inflaţia, chiar dacă acest lucru înseamnă împingerea SUA şi altor economii în recesiune, observatorii nu prea văd ce ar putea opri urcuşul monedei americane.

Şeful Fed Jerome Powell a a­nunţat că va continua seria majoră­rilor agresive de dobânzi pentru reducerea inflaţiei, după ce strategii băncii au majorat dobânda de refe­rinţă cu 75 de puncte bază în această săptămână până la un interval cu­prins între 2,25% şi 2,5%.  „Nu exis­tă nicio posibilitate de a spulbera soliditatea dolarului ime­diat, cu zona euro afectată de răz­boiul din Ucraina şi creşterea Chinei nesigură“, arată Vishnu Varathan, de la Mizuho Bank.

„Pur şi simplu nu există o alter­nativă la dolar oriunde ai privi şi din acest motiv acesta zdrobeşte totul, economii, alte monede, câştiguri corporate“.

Ascensiunea rapidă a dolarului este resimţită în viaţa de zi cu zi din întreaga lume pentru că moneda facilitează comerţul mondial. Cere­rea de dolari este ridicată dintr-un motiv simplu: când pieţele lumii o iau razna, investitorii caută un refugiu, găsindu-l în moneda americană.

În prezent, multe din monedele marilor economii au de suferit din cauza aprecierii dolarului, iar pentru pieţele emergente, impactul este şi mai dramatic. Dolarul puternic im­pulsionează profiturile producători­lor de petrol şi exportatorilor de materii prime, cât şi companiilor internaţionale care-şi înregistrează câştigurile în SUA, fiind de ase­menea o binecuvântare pentru turiş­tii americani. În rest însă, acesta aduce devastare.

Pentru oricine încearcă să atace supremaţia dolarului în prezent, Wall Street-ul are un mesaj: Nu vă de­ranjaţi.

„Numai când investitorii vor fi pregătiţi să îmbrăţişeze activele cu risc ridicat din nou ne aşteptăm ca dolarul să cedeze, iar acest lucru nu se va întâmpla probabil până când piaţa nu va fi convinsă că Fed-ul îşi schimbă direcţia“, arată Jane Foley, de la Rabobank.

Garrett Melson de la Natixis menţionează un cerc vicios, în care creşterea americană este relativ mai robustă, ducând la cerere de dolari, ceea ce pune presiune pe economia mondială, generând cerere de dolari şi active americane, şi tot aşa.

Ce ar putea întrerupe ciclul? Investitori din Singapore până în New Yok vorbesc despre o încetinire, claritate privitoare la momentul în care Fed-ul nu va mai majora dobânzile, sau o revigorare vizibilă a economiei chineze. Nu este clar însă când s-ar putea întâmpla aşa ceva.

Cu atât de multe neclarităţi, băncile centrale ale lumii nu prea au de ales decât să urmeze calea Fed şi să majoreze dobânzile. Şi fără mai multă claritate privitoare la momentul încheierii acestui ciclu, puţini investitori sunt dispuşi să parieze acum împotriva dolarului.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Realitatea Live

19 Ian. 2026, 10:23
 // Categoria: Slider // Autor:  Ursu Victor
19 Ian. 2026, 10:23 // Slider //  Ursu Victor

În anul 2026, inflația din Statele Unite ale Americii este prognozată să scadă la 2,4%, însă va rămâne peste ținta stabilită de Rezerva Federală. În același timp, multe țări europene și asiatice sunt așteptate să înregistreze creșteri ale prețurilor sub pragul de 2%, arată datele prezentate de International Monetary Fund (FMI), citate de Visual Capitalist.

Potrivit prognozelor FMI, care vizează 190 de economii la nivel global, Republica Moldova se situează pe locul 37, cu o rată estimată a inflației de 5,5% în anul 2026.

La polul opus, Venezuela continuă să se confrunte cu cea mai ridicată inflație din lume, la o distanță considerabilă față de restul statelor. FMI estimează că inflația în această țară va ajunge la 682,1% în 2026. Prognozele au fost publicate înainte de capturarea președintelui Nicolas Maduro și de anunțurile privind planurile SUA de a prelua producția petrolieră a Venezuelei.

Datele IMF includ un clasament al perspectivelor inflației pentru anul 2026 în circa 190 de economii. În acest context, Republica Moldova se poziționează pe locul 37, cu o inflație estimată la aproximativ 5,5% pentru anul viitor, ceea ce reflectă o temperare a presiunilor prețurilor după nivelurile ridicate din anii precedenți.

De asemenea, mai multe state afectate de conflicte și instabilitate politică, printre care Sudan, Iran și Myanmar, sunt așteptate să înregistreze rate ale inflației care vor depăși 25% în 2026.

În cazul Statelor Unite, deși inflația este estimată să continue tendința de scădere, există riscuri care ar putea influența evoluția prețurilor. Deși efectele tarifelor au fost atenuate în 2025 prin aplicarea anticipată a acestora, impactul transferului costurilor către consumatori ar putea deveni mai vizibil în 2026.

În paralel, mai multe economii, inclusiv Italia, Spania, Senegal și Arabia Saudită, sunt prognozate să atingă o rată a inflației apropiată de 2%, nivel considerat țintă de majoritatea băncilor centrale.

Cele mai scăzute niveluri ale inflației la nivel mondial sunt anticipate în Elveția și Liechtenstein, unde creșterea prețurilor este estimată la doar 0,6%. În cazul Elveției, aprecierea francului elvețian a dus la reducerea prețurilor la importuri, continuând o tendință observată și în ultimii doi ani.

Totodată, în Thailanda și China, prețurile de consum sunt prognozate să crească cu doar 0,7%, pe fondul presiunilor deflaționiste.