Dolarul puternic face ravagii în întreaga lume, iar acesta este doar începutul

29 Iul. 2022, 10:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Iul. 2022, 10:45 // Actual //  bani.md

Dolarul este într-o ascensiune dramatică ce are puţine paralele în istoria modernă. Aprecierea mone­dei americane este în primul rând rezultatul ciclului agresiv de scum­pire a creditului lansat de banca centrală americană (Fed), aceasta lăsând în urmă doar dezastre: împin­ge în sus costul importurilor de ali­mente, adâncind sărăcia în mare parte a lumii; alimentează criza din Sri Lanka, provoacă pierderi masive investitorilor în acţiuni şi obligaţiuni din întreaga lume, scrie Bloomberg.

Dolarul se situează în prezent la un maxim istoric, după unele măsu­rători, avansând cu 15% în raport cu un coş de monede de la mijlocul anului 2021. Iar, cu Fed-ul hotărât să împingă şi mai sus dobânzile pentru a stăvili inflaţia, chiar dacă acest lucru înseamnă împingerea SUA şi altor economii în recesiune, observatorii nu prea văd ce ar putea opri urcuşul monedei americane.

Şeful Fed Jerome Powell a a­nunţat că va continua seria majoră­rilor agresive de dobânzi pentru reducerea inflaţiei, după ce strategii băncii au majorat dobânda de refe­rinţă cu 75 de puncte bază în această săptămână până la un interval cu­prins între 2,25% şi 2,5%.  „Nu exis­tă nicio posibilitate de a spulbera soliditatea dolarului ime­diat, cu zona euro afectată de răz­boiul din Ucraina şi creşterea Chinei nesigură“, arată Vishnu Varathan, de la Mizuho Bank.

„Pur şi simplu nu există o alter­nativă la dolar oriunde ai privi şi din acest motiv acesta zdrobeşte totul, economii, alte monede, câştiguri corporate“.

Ascensiunea rapidă a dolarului este resimţită în viaţa de zi cu zi din întreaga lume pentru că moneda facilitează comerţul mondial. Cere­rea de dolari este ridicată dintr-un motiv simplu: când pieţele lumii o iau razna, investitorii caută un refugiu, găsindu-l în moneda americană.

În prezent, multe din monedele marilor economii au de suferit din cauza aprecierii dolarului, iar pentru pieţele emergente, impactul este şi mai dramatic. Dolarul puternic im­pulsionează profiturile producători­lor de petrol şi exportatorilor de materii prime, cât şi companiilor internaţionale care-şi înregistrează câştigurile în SUA, fiind de ase­menea o binecuvântare pentru turiş­tii americani. În rest însă, acesta aduce devastare.

Pentru oricine încearcă să atace supremaţia dolarului în prezent, Wall Street-ul are un mesaj: Nu vă de­ranjaţi.

„Numai când investitorii vor fi pregătiţi să îmbrăţişeze activele cu risc ridicat din nou ne aşteptăm ca dolarul să cedeze, iar acest lucru nu se va întâmpla probabil până când piaţa nu va fi convinsă că Fed-ul îşi schimbă direcţia“, arată Jane Foley, de la Rabobank.

Garrett Melson de la Natixis menţionează un cerc vicios, în care creşterea americană este relativ mai robustă, ducând la cerere de dolari, ceea ce pune presiune pe economia mondială, generând cerere de dolari şi active americane, şi tot aşa.

Ce ar putea întrerupe ciclul? Investitori din Singapore până în New Yok vorbesc despre o încetinire, claritate privitoare la momentul în care Fed-ul nu va mai majora dobânzile, sau o revigorare vizibilă a economiei chineze. Nu este clar însă când s-ar putea întâmpla aşa ceva.

Cu atât de multe neclarităţi, băncile centrale ale lumii nu prea au de ales decât să urmeze calea Fed şi să majoreze dobânzile. Şi fără mai multă claritate privitoare la momentul încheierii acestui ciclu, puţini investitori sunt dispuşi să parieze acum împotriva dolarului.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!