Domeniul în care Republica Moldova a dat lovitura. Cea mai mare creștere din spațiul Est-European

Industria IT din Republica Moldova a experimentat o expansiune impresionantă în ultimii ani, depășind cu mult ritmul de dezvoltare al altor țări din regiunea est-europeană. În special, în anul 2022, sectorul IT din Moldova a înregistrat o creștere de peste 30%, cifră care se situează mult peste media țărilor din aceeași zonă, potrivit declarațiilor Doina Nistor, directoarea proiectului Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID.

„În Moldova, industria IT se dezvoltă foarte rapid, cu o viteză extraordinară, deoarece în 2022 am înregistrat o creștere în domeniu de peste 30%. Aceasta reprezintă cea mai semnificativă creștere din Europa de Est, în comparație cu țările vecine. Este o veste bună, care indică existența unui talent tehnologic remarcabil în țara noastră”, a declarat Doina Nistor, conform citării de pe radiomoldova.md.

Nistor a subliniat, de asemenea, că industria IT este vitală pentru dezvoltarea altor sectoare economice, cum ar fi agricultura, contribuind la creșterea performanței acestora. În prezent, aproximativ 5% din forța de muncă a Republicii Moldova este angajată în sectorul IT.

În ceea ce privește nivelul salariilor, conform datelor furnizate de Biroul Național de Statistică, angajații din domeniul IT beneficiază de cele mai mari remunerații, cu un salariu mediu de aproximativ 30.000 de lei.

„Salariul mediu pentru un inginer sau o persoană implicată în dezvoltarea soluțiilor software ajunge la peste treizeci de mii de lei. Aceasta este media. În funcție de rolurile ocupate, cum ar fi arhitect de proiect, management etc., salariile pot fi mult mai mari. Totuși, trebuie să luăm în considerare și competiția internațională. Nu concurăm doar local, deoarece oamenii pot lucra și de la distanță. Este esențial să reținem talentele aici, în Republica Moldova, motiv pentru care trebuie să fim competitivi și în ceea ce privește nivelul salariilor”, a confirmat Petru Hareu, directorul unei companii de IT, pentru tv8.md.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#industrie #IT #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.