Doru Petruți: PAS a câștigat aceste alegeri înainte de desfășurarea lor. Și asta fără să facă o campanie specială

„Având în vedere că alegerile s-au încheiat”, sociologul Doru Petruți a prezentat o viziune analitică asupra alagerilor din data de 11 iulie 2021. Potrivit lui Petruți, punctul de vedere prezentat în continuare este bazat „pe unele date despre care nu am putut vorbi public în această perioadă.”

„PAS a câștigat aceste alegeri înainte de desfășurarea lor. Și asta fără să facă o campanie specială, promovând doar emoția și miza anti-PSRM/Dodon (“votul împotrivă”). Promisiunile electorale, indiferent ce partid le-a făcut au fost considerate de mare parte din alegători minciuni sau foarte improbabil de a fi realizate. Motivația votului rămâne preponderent încărcată negativ și cel mult un “vot util” a atârnat de o firavă speranță. Studiile complexe realizate în campanie au arătat clar tipurile de motivații și gradul de confirmare a intenției de vot în ziua scrutinului, pentru fiecare tip de votant.”

Alegătorii PAS au avut și emoție și miză pe 11 iulie, declară Petruți.

„Miza să schimbe Parlamentul și să înlăture PSRM de la putere și emoția anti-Dodon. Alegătorul PSRM nu a avut nici emoție, nici miză, însă a avut disciplină și o parte au mers la vot. Aceste alegeri nu au fost despre campanie, despre idei, programe electorale sau dezbateri, acesta a fost un referendum emoțional de validare al mandatului dnei Maia Sandu.”

„Așadar, e bine de știut că alegerile se pierd sau se câștigă cu mult timp înainte de campanie, deși majoritatea politicienilor pe care i-am întâlnit cred cu tărie că alegerile se câștigă în campanie. Ca și la alegerile Prezidențiale din 2020, și la aceste alegeri, rezultatul s-a știut cu destul timp înainte. Campaniile electorale în Moldova vor schimba tot mai puțin, dar asta nu înseamnă că ele nu trebuie derulate. Și, încă ceva, electoratul din Moldova s-a maturizat și o parte mică din el mai poate fi fentat.

Știu că mulți nu digerați ușor punctele mele de vedere, dar asta mi-au spus mie datele studiilor bazate pe opiniile oamenilor din Moldova; deci, nu sunt opiniile mele personale, eu doar încerc să la analizez într-o formă coerentă și utilă.

Și, dacă îmi permiteți și un punct de vedere strict personal (deci, nu ca sociolog, deși latura asta e tot timpul cu mine), v-aș spune că regret că PPDA nu a trecut pragul, deși a avut cea mai bună listă în primii 10 candidați la funcția de deputat (după părerea mea). Dar, cum spuneam mai sus, alegerile nu sunt despre competență, meritocrație, filtre de integritate etc. Drept dovadă că și câștigătorii de azi au cam renunțat la ele și s-au bazat pe emoție și miză.

Sper (deși am spus că nu mai investesc absolut nici o speranță în politic) … sper să se oprească declinul din ultimii 2 ani și în alți 1-2 ani să apară primele rezultate bune pentru cât mai mulți cetățeni moldoveni, iar la următoarele alegeri să votăm “pentru”.”

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.