Doru Petruți: PAS a câștigat aceste alegeri înainte de desfășurarea lor. Și asta fără să facă o campanie specială

„Având în vedere că alegerile s-au încheiat”, sociologul Doru Petruți a prezentat o viziune analitică asupra alagerilor din data de 11 iulie 2021. Potrivit lui Petruți, punctul de vedere prezentat în continuare este bazat „pe unele date despre care nu am putut vorbi public în această perioadă.”

„PAS a câștigat aceste alegeri înainte de desfășurarea lor. Și asta fără să facă o campanie specială, promovând doar emoția și miza anti-PSRM/Dodon („votul împotrivă”). Promisiunile electorale, indiferent ce partid le-a făcut au fost considerate de mare parte din alegători minciuni sau foarte improbabil de a fi realizate. Motivația votului rămâne preponderent încărcată negativ și cel mult un „vot util” a atârnat de o firavă speranță. Studiile complexe realizate în campanie au arătat clar tipurile de motivații și gradul de confirmare a intenției de vot în ziua scrutinului, pentru fiecare tip de votant.”

Alegătorii PAS au avut și emoție și miză pe 11 iulie, declară Petruți.

„Miza să schimbe Parlamentul și să înlăture PSRM de la putere și emoția anti-Dodon. Alegătorul PSRM nu a avut nici emoție, nici miză, însă a avut disciplină și o parte au mers la vot. Aceste alegeri nu au fost despre campanie, despre idei, programe electorale sau dezbateri, acesta a fost un referendum emoțional de validare al mandatului dnei Maia Sandu.”

„Așadar, e bine de știut că alegerile se pierd sau se câștigă cu mult timp înainte de campanie, deși majoritatea politicienilor pe care i-am întâlnit cred cu tărie că alegerile se câștigă în campanie. Ca și la alegerile Prezidențiale din 2020, și la aceste alegeri, rezultatul s-a știut cu destul timp înainte. Campaniile electorale în Moldova vor schimba tot mai puțin, dar asta nu înseamnă că ele nu trebuie derulate. Și, încă ceva, electoratul din Moldova s-a maturizat și o parte mică din el mai poate fi fentat.

Știu că mulți nu digerați ușor punctele mele de vedere, dar asta mi-au spus mie datele studiilor bazate pe opiniile oamenilor din Moldova; deci, nu sunt opiniile mele personale, eu doar încerc să la analizez într-o formă coerentă și utilă.

Și, dacă îmi permiteți și un punct de vedere strict personal (deci, nu ca sociolog, deși latura asta e tot timpul cu mine), v-aș spune că regret că PPDA nu a trecut pragul, deși a avut cea mai bună listă în primii 10 candidați la funcția de deputat (după părerea mea). Dar, cum spuneam mai sus, alegerile nu sunt despre competență, meritocrație, filtre de integritate etc. Drept dovadă că și câștigătorii de azi au cam renunțat la ele și s-au bazat pe emoție și miză.

Sper (deși am spus că nu mai investesc absolut nici o speranță în politic) … sper să se oprească declinul din ultimii 2 ani și în alți 1-2 ani să apară primele rezultate bune pentru cât mai mulți cetățeni moldoveni, iar la următoarele alegeri să votăm „pentru”.”

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor nu susține, la această etapă, majorarea plafonului de 80 de mii de euro pentru achiziția imobilelor cu bani în numerar. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că măsura trebuie privită prin prisma interesului cetățenilor și a regulilor internaționale stricte privind prevenirea spălării banilor.

„Toată chestia trebuie făcută nu pentru piața imobiliară, ci pentru cetățeni. Problema cetățenilor o înțelegem foarte bine”, a afirmat ministrul.

Oficialul a recunoscut că există numeroase situații reale în care oamenii s-au trezit cu sume mari în numerar, inclusiv din cauza practicii salariilor „în plic”, care nu a fost întotdeauna alegerea angajaților. Totuși, el a subliniat că problema de fond nu este existența numerarului, ci justificarea provenienței banilor.

„Problema nu este în numerar, problema este în proveniența banilor. Principiile internaționale sunt foarte stricte”, a punctat Gavriliță.

Potrivit acestuia, legislația actuală a reprezentat deja o facilitate, prin simplificarea introducerii în sistem a unor sume mai mari de numerar față de pragul internațional uzual de 10.000 de euro. În aceste condiții, o nouă relaxare ar ridica riscuri.

Ministrul a avertizat că este dificil de făcut o diferență obiectivă între cetățenii de bună-credință, care au acumulat bani legal dar i-au ținut în afara sistemului, și persoanele implicate în evaziune sau activități ilicite.
„Nu putem să fim o țară civilizată în care să permitem pungi cu bani aduse la bancă fără ca asta să afecteze reputația noastră internațională”, a spus el.

În paralel, Ministerul Finanțelor și Banca Națională lucrează la strategia de incluziune financiară și analizează eventuale instrumente suplimentare de sprijin pentru cetățenii de bună-credință. Autoritățile dau însă asigurări că orice soluție va respecta standardele stricte de combatere a spălării banilor.

Gavriliță a transmis și un avertisment populației: păstrarea unor sume mari în numerar poate genera probleme în timp. „Sume mai mari de 10.000 de euro ținute în numerar vor crea probleme mai devreme sau mai târziu. Evitați aceste situații”, a recomandat ministrul.