Doru Petruți: PAS a câștigat aceste alegeri înainte de desfășurarea lor. Și asta fără să facă o campanie specială

„Având în vedere că alegerile s-au încheiat”, sociologul Doru Petruți a prezentat o viziune analitică asupra alagerilor din data de 11 iulie 2021. Potrivit lui Petruți, punctul de vedere prezentat în continuare este bazat „pe unele date despre care nu am putut vorbi public în această perioadă.”

„PAS a câștigat aceste alegeri înainte de desfășurarea lor. Și asta fără să facă o campanie specială, promovând doar emoția și miza anti-PSRM/Dodon („votul împotrivă”). Promisiunile electorale, indiferent ce partid le-a făcut au fost considerate de mare parte din alegători minciuni sau foarte improbabil de a fi realizate. Motivația votului rămâne preponderent încărcată negativ și cel mult un „vot util” a atârnat de o firavă speranță. Studiile complexe realizate în campanie au arătat clar tipurile de motivații și gradul de confirmare a intenției de vot în ziua scrutinului, pentru fiecare tip de votant.”

Alegătorii PAS au avut și emoție și miză pe 11 iulie, declară Petruți.

„Miza să schimbe Parlamentul și să înlăture PSRM de la putere și emoția anti-Dodon. Alegătorul PSRM nu a avut nici emoție, nici miză, însă a avut disciplină și o parte au mers la vot. Aceste alegeri nu au fost despre campanie, despre idei, programe electorale sau dezbateri, acesta a fost un referendum emoțional de validare al mandatului dnei Maia Sandu.”

„Așadar, e bine de știut că alegerile se pierd sau se câștigă cu mult timp înainte de campanie, deși majoritatea politicienilor pe care i-am întâlnit cred cu tărie că alegerile se câștigă în campanie. Ca și la alegerile Prezidențiale din 2020, și la aceste alegeri, rezultatul s-a știut cu destul timp înainte. Campaniile electorale în Moldova vor schimba tot mai puțin, dar asta nu înseamnă că ele nu trebuie derulate. Și, încă ceva, electoratul din Moldova s-a maturizat și o parte mică din el mai poate fi fentat.

Știu că mulți nu digerați ușor punctele mele de vedere, dar asta mi-au spus mie datele studiilor bazate pe opiniile oamenilor din Moldova; deci, nu sunt opiniile mele personale, eu doar încerc să la analizez într-o formă coerentă și utilă.

Și, dacă îmi permiteți și un punct de vedere strict personal (deci, nu ca sociolog, deși latura asta e tot timpul cu mine), v-aș spune că regret că PPDA nu a trecut pragul, deși a avut cea mai bună listă în primii 10 candidați la funcția de deputat (după părerea mea). Dar, cum spuneam mai sus, alegerile nu sunt despre competență, meritocrație, filtre de integritate etc. Drept dovadă că și câștigătorii de azi au cam renunțat la ele și s-au bazat pe emoție și miză.

Sper (deși am spus că nu mai investesc absolut nici o speranță în politic) … sper să se oprească declinul din ultimii 2 ani și în alți 1-2 ani să apară primele rezultate bune pentru cât mai mulți cetățeni moldoveni, iar la următoarele alegeri să votăm „pentru”.”

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de orz ale Republicii Moldova din perioada iulie–noiembrie 2025 indică o revenire atât din punct de vedere cantitativ, cât și valoric, după un sezon precedent mai modest. Potrivit analizei economistului Iurie Rija, în primele cinci luni ale sezonului curent au fost exportate 123,8 mii tone de orz, un volum comparabil cu cel din sezonul 2022–2023 și cu 18,3% mai mare față de sezonul 2023–2024, când livrările externe s-au limitat la 104,6 mii tone.

Creșterea volumelor a fost însoțită de o evoluție favorabilă a prețurilor. În perioada iulie–noiembrie 2025, prețul mediu de export al orzului moldovenesc a ajuns la 3,59 lei/kg, peste nivelurile din ultimele două sezoane, când cotațiile au variat între 3,02 și 3,13 lei/kg. Potrivit analistului, majorarea valorii de comercializare, inclusiv peste nivelul grâului, reflectă o redresare a cererii externe și o poziționare mai bună a mărfii moldovenești pe piețele internaționale.

Un moment-cheie al sezonului a fost luna noiembrie 2025, când exporturile de orz au înregistrat un salt semnificativ. În această lună au fost livrate peste hotare 14.117 tone, de opt ori mai mult decât în octombrie, când exporturile au totalizat doar 1.818 tone. Potrivit lui Iurie Rija, această creștere este rezultatul unei strategii logistice și comerciale, traderii așteptând acumularea volumelor necesare pentru a încărca complet barjele și a reduce costurile de transport.

Din cantitatea exportată în noiembrie, circa 94% – echivalentul a 13.229 tone – a fost livrată pe cale maritimă. Totodată, prețul mediu de export a urcat la 4,25 lei/kg, față de 3,52 lei/kg în octombrie. Diferența este explicată în mare parte de structura contractelor, întrucât 76% din orzul exportat în noiembrie a fost livrat în condiții CIF Liban, prețul incluzând transportul maritim estimat la 35–40 de dolari pe tonă. În termeni comparabili, prețul efectiv la ieșirea din Portul Internațional Giurgiulești s-a situat în jur de 3,6 lei/kg.

Structura exporturilor arată un grad ridicat de concentrare. În perioada analizată, 19 companii au fost implicate în exportul de orz, însă primele trei au realizat circa 80% din volumul total. Liderul pieței a fost „RUSAGRO-PRIM” SRL, cu 42.040 tone exportate (34% din total), urmată de „OROM-IMEXPO” SRL, cu 36.104 tone (29%), și SRL „AGRO-NOVA PRIM”, cu 21.425 tone (17%).

Din punct de vedere geografic, exporturile s-au orientat preponderent spre piețele maritime. Cipru a fost principala destinație, cu 53.520 tone importate la un preț mediu de 3,61 lei/kg, urmat de Liban, care a achiziționat 29.214 tone la un preț mediu mai ridicat, de 3,92 lei/kg. Alte destinații au inclus Italia, Grecia, Emiratele Arabe Unite, Israel, Turcia și România, unde volumele au fost mai reduse, iar prețurile s-au situat într-un interval relativ apropiat, între 3,16 și 3,60 lei/kg.

Economistul subliniază că, spre deosebire de sezonul 2024–2025, marcat de un potențial agricol mai modest și de presiunea ofertelor concurente din regiune, performanța din 2025 are o semnificație aparte. Creșterea simultană a volumelor și a prețurilor indică o cerere mai solidă, în special pentru orzul furajer, dar și o sincronizare mai bună între ofertă, logistică și fereastra de export.

Un rol esențial îl joacă infrastructura logistică, în special Portul Internațional Giurgiulești, care rămâne principala poartă de ieșire pentru cerealele moldovenești. Accesul la rutele maritime din Marea Neagră și Mediterana permite orzului din Republica Moldova să ajungă competitiv pe piețe din Orientul Mijlociu, unde cererea pentru cereale furajere se menține constantă.

Per ansamblu, exporturile de orz din perioada iulie–noiembrie 2025 reprezintă un semnal pozitiv pentru sectorul cerealier. Dacă tendințele actuale se vor menține și în lunile următoare, sezonul 2025–2026 ar putea deveni unul dintre cele mai echilibrate din ultimii ani pentru orzul moldovenesc, atât din perspectiva volumelor livrate, cât și a rentabilității economice.