Două state din UE nu au nicio femeie în pozițiile de conducere ale principalelor companii listate: Irlanda și Luxemburg

Două țări din UE, Irlanda și Luxemburg, nu au în prezent femei în poziții de conducere în niciuna dintre companiile lor listate la bursă, potrivit Bloomberg.

Irlanda s-a alăturat acestui clasament recent, când Margaret Sweeney s-a retras din funcția de director executiv al celui mai mare proprietar rezidențial privat din țară, Irish Residential Properties REIT Plc, toate cele 31 de companii listate pe site-ul Euronext Dublin devenind astfel conduse de bărbați.

Aproape orice altă țară din UE, cu excepția statului Luxemburg, are cel puțin o femeie în fruntea unei companii listate, potrivit analizei Bloomberg. Toate celelalte state membre au directori executivi de sex feminin, în afară de Slovacia, care are o companie, Biotika AS, condusă de trei directori, inclusiv o femeie, și sucursala cehă a lui Philip Morris, condusă de o femeie director general care urmează să fie înlocuită de un bărbat în iunie, potrivit unui comunicat al companiei.

Doar 8% din posturile de CEO la cele mai mari companii listate din UE 28 în 2023 erau ocupate femei, potrivit Institutului European pentru Egalitatea de Gen. Chiar și în țările scandinave, femeile sunt rare în roluri de top, în ciuda reputației lor progresiste.

Principalul indice OMX Stockholm 30 al Suediei a rămas la începutul acestui an cu o singură femeie CEO din 30, după o serie de demisii în rândul femeilor în roluri de top, inclusiv Helena Helmersson de la gigantul fast fashion H&M și Alison Kirkby de la operatorul de telefonie Telia AB. Ambele au fost înlocuite de bărbați.

UE a impus ca genul minoritar să reprezinte cel puțin 40% din funcțiile de non-director și 33% din directoratele companiilor cotate la bursă cu cel puțin 250 de angajați până în iunie 2026.

În România, la conducerea companiei cu cele mai lichide acțiuni cotate la Bursă, OMV Petrom, se află Christina Verchere, ocupând poziția de CEO. Verchere este cel mai puternic executiv din businessul românesc şi femeia cu cel mai înalt rol într-o companie cu afaceri de peste 10 miliarde de euro anual.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#conducere #femei #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.