Dragalin, după 15 zile de mandat la Anticorupție: Am ajuns pe un câmp de luptă cu soldați răniți

Sunt pe un câmp de luptă cu soldați răniți, care riscă să moară, dacă nu se iau acțiuni imediate. Răniții ar fi dosarele penale, a declarat Veronica Drăgălin, șefa Procuraturii Anticorupție într-o conferință de presă.

Procuratura Anticorupție are nevoie de buget și personal suplimentar, declară noul șef al instituției. Deocamdată nu a anunțat de câți bani are nevoie, nici de numărul de persoane, care ar trebui angajate adăugător.

„Noi nu putem salva toate dosarele existente. Trebuie să ne concentrăm pe corupția mare”, a declarat șeful Procuraturii Anticorupție, Veronica Drăgălin. Ea a evidențiat numărul mic de procurori vs numărul mare de dosare aflate în gestiune. Trebuie să avem curaj să investigăm cauzele de corupție mare. Este vorba de procurori, judecători, politicieni de la putere. Peștele de la cap se strică. Trebuie să descurajăm corupția de la vârful puterii. În Moldova nu s-a dus o luptă veritabilă cu corupția, cu atragerea la răspundere penală. Locuri în închisori nu ar ajunge. Însă scopul nostru nu este să băgăm lumea la închidoare, ci să oprim corupția”, a explicat Dragalin.

Șeful Procuraturii Anticorupție, Veronica Drăgălin a criticat dur scurgerile de informații din dosarele penale, subliniind că acestea sunt infracțiuni, care sabotează justiția. „Scurgerea ilegală de informație subminează justiția și trebuie contracarate”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#draglin #coruptie #dosare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.