Dragalin, după 15 zile de mandat la Anticorupție: Am ajuns pe un câmp de luptă cu soldați răniți

Sunt pe un câmp de luptă cu soldați răniți, care riscă să moară, dacă nu se iau acțiuni imediate. Răniții ar fi dosarele penale, a declarat Veronica Drăgălin, șefa Procuraturii Anticorupție într-o conferință de presă.

Procuratura Anticorupție are nevoie de buget și personal suplimentar, declară noul șef al instituției. Deocamdată nu a anunțat de câți bani are nevoie, nici de numărul de persoane, care ar trebui angajate adăugător.

„Noi nu putem salva toate dosarele existente. Trebuie să ne concentrăm pe corupția mare”, a declarat șeful Procuraturii Anticorupție, Veronica Drăgălin. Ea a evidențiat numărul mic de procurori vs numărul mare de dosare aflate în gestiune. Trebuie să avem curaj să investigăm cauzele de corupție mare. Este vorba de procurori, judecători, politicieni de la putere. Peștele de la cap se strică. Trebuie să descurajăm corupția de la vârful puterii. În Moldova nu s-a dus o luptă veritabilă cu corupția, cu atragerea la răspundere penală. Locuri în închisori nu ar ajunge. Însă scopul nostru nu este să băgăm lumea la închidoare, ci să oprim corupția”, a explicat Dragalin.

Șeful Procuraturii Anticorupție, Veronica Drăgălin a criticat dur scurgerile de informații din dosarele penale, subliniind că acestea sunt infracțiuni, care sabotează justiția. „Scurgerea ilegală de informație subminează justiția și trebuie contracarate”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#draglin #coruptie #dosare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Costurile în sectorul construcțiilor au continuat să crească în 2024, însă într-un ritm mai moderat comparativ cu anii anteriori, arată datele Băncii Naționale a Moldovei. Scumpirile au fost generate în special de materialele de construcție și de lucrările de construcție-montaj. După avansul accelerat din perioada 2020–2022, indicele prețurilor în construcții și-a temperat semnificativ ritmul de creștere în 2024, evoluție determinată de încetinirea scumpirilor în segmentul lucrărilor.

Activitatea de autorizare denotă o concentrare în municipiul Chișinău și regiunea centru. La sfârșitul anului trecut, aproximativ 37,4% dintre autorizațiile pentru imobile rezidențiale au fost emise în capitală, pondere aflată în scădere cu 4,5 puncte procentuale față de 2023. Regiunea centrală a câștigat însă teren, majorându-și ponderea cu 4,2%. În celelalte regiuni nu s-au înregistrat variații semnificative. În total, au fost eliberate 2.276 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în creștere ușoară, cu 1,1% față de anul precedent, dar numărul autorizațiilor pentru clădiri nerezidențiale a scăzut puternic, cu 16,4%, ajungând la 972. Spre finalul anului, în trimestrul IV, se observă o creștere vizibilă a volumului de autorizații, semnalând o intensificare a activității în construcții.

În pofida dinamismului pe partea de autorizare, numărul locuințelor finalizate a scăzut considerabil. Pe parcursul anului 2024 au fost date în exploatare 5,2 mii de unități locative, cu 24,7% mai puține decât anul precedent. Suprafața totală a locuințelor finalizate a însumat 450,7 mii metri pătrați, în scădere cu 18,3% față de 2023. Atât numărul, cât și suprafața locuințelor noi rămân însă peste nivelurile din 2022, anul cu cele mai reduse valori din ultimul deceniu. Chișinăul își menține dominația, 58,2% dintre locuințele finalizate fiind situate în capitală. În același timp, suprafața medie a locuințelor a scăzut pronunțat în regiunea Sud și UTA Găgăuzia, în timp ce în Chișinău a crescut ușor, ajungând la 75,5 m².

Pe piața rezidențială, prețurile de ofertă au continuat să crească pe tot parcursul anului 2024, cu dinamici mai accentuate în trimestrele I și IV. Indicele RPPI a crescut cu 25,6%, de 5,6 ori mai rapid decât în 2023, atingând nivelul de 178,8% — cel mai ridicat înregistrat vreodată. Scumpirile au fost susținute atât de piața primară, unde RPPI a avansat cu circa 19,4%, cât și de piața secundară, unde creșterea a fost de 28,2% față de finalul anului anterior.

Cererea puternică este alimentată în continuare de creditarea ipotecară. În 2024 au fost acordate credite noi în valoare totală de 8,1 miliarde lei, cu 143% mai mult decât în 2023, iar trimestrul IV a înregistrat cel mai mare volum de credite ipotecare din întreg anul. Ratele de bază reduse, încrederea consumatorilor și programele guvernamentale de sprijin pentru achiziția primei locuințe au stimulat considerabil accesarea de împrumuturi. Ca urmare, ponderea creditelor acordate persoanelor fizice în PIB a ajuns la un nivel record.

Potrivit BNM, evoluțiile din 2024 sugerează menținerea unei oferte stabile pe termen scurt, cu perspective de extindere pe termen mediu, în timp ce cererea ar putea fi influențată negativ în 2025 de incertitudinile geopolitice, costurile în creștere și accesul mai restrictiv la finanțare. Totuși, presiunea pe prețurile locuințelor noi rămâne ridicată, iar piața imobiliară continuă să fie unul dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei naționale.