Un studiu publicat de Banca Centrală Europeană (BCE) sugerează că băncile din zona euro care vorbesc cel mai mult despre schimbările climatice sunt, de fapt, cele mai mari finanțatoare ale industriilor poluante. Analiza indică faptul că aceste bănci folosesc retorica legată de mediu ca un paravan pentru a-și ascunde sprijinul acordat industriei prelucrătoare de petrol. BCE a încercat, fără succes, de-a lungul anilor să forțeze băncile să dezvăluie mai multe despre riscurile climatice pe care și le asumă, amenințând cu majorarea cerințelor de capital. Studiul constată că băncile care se prezintă ca fiind mai conștiente de mediu împrumută mai mult industriilor poluante, iar băncile par reticente să finanțeze companiile tinere care ar putea conduce inovația în tehnologii mai curate, relatează Reuters. Astfel, se creează un cerc vicios în care poluatorii sunt menținuți în viață de bănci interesate să-și protejeze veniturile.
Studiul publicat de Banca Centrală Europeană (BCE) miercuri, redactat de un economist de la BCE alături de trei academicieni, a dezvăluit o discrepanță notabilă în sectorul bancar din zona euro. Se pare că băncile care discută cel mai mult despre schimbările climatice sunt de fapt cele mai mari finanțatoare ale industriilor poluante. Acest fapt este considerat un fel de ‘zgomot de relații publice’ menit să mascheze sprijinul lor real.
Cum gestionează BCE situația băncilor europene
BCE, care supervizează peste o sută dintre cele mai mari bănci din zona euro, a încercat ani de zile, fără succes, să forțeze băncile să dezvăluie mai multe despre riscurile climatice pe care și le asumă. De asemenea, BCE a amenințat că va crește cerințele de capital dacă acestea nu se conformează.
„Băncile care se prezintă ca fiind mai conștiente de mediu împrumută mai mult altor industrii poluante decât celelalte”, argumentează postarea de pe blog a BCE, după ce a comparat dezvăluirile publice cu datele detaliate despre împrumuturi. „Există stimulente insuficiente pentru bănci pentru ca acestea să-și schimbe politicile de împrumut”,
Studiul subliniază, de asemenea, că discrepanța dintre comunicare și împrumuturile reale este deosebit de evidentă în cazul fondurilor noi pentru poluatorii mai mici, deoarece aceștia nu atrag atenția publicului și rămân sub radar.
Reticența băncilor europene în a-și schimba politicile
Băncile par reticente să finanțeze firme tinere care ar putea inova în tehnologii mai curate sau companii cu emisii mari care ar putea să adopte politici „verzi”. Această reticență pare să fie motivată de dorința băncilor de a nu perturba relațiile cu clienții și de teama că retragerea sprijinului ar putea amenința viabilitatea financiară a debitorilor, lăsându-le cu pierderi.
Aceasta creează un cerc vicios în care poluatorii sunt menținuți în viață de bănci care încearcă să-și protejeze câștigurile, perpetuând atât poluarea, cât și sprijinul băncilor pentru o industrie murdară.
‘Băncile cu o dezvăluire înaltă a aspectelor de mediu, de fapt, tind să împrumute nu doar debitorilor poluatori cu care au relații exclusive, ci și celor cu opțiuni limitate de finanțare și care ar fi în dificultate dacă relația lor bancară ar fi întreruptă,’ a adăugat BCE.
Băncile preferă, în schimb, să mențină aceste firme în viață, chiar dacă este evident că acestea nu dispun de capacitatea operațională sau financiară de a trece la tehnologii mai verzi.”
Ce reprezintă conceptul de greenwashing
În general, practici precum cele indicate de BCE intră sub incidența conceptului de „greenwashing”. Greenwashing este un termen folosit pentru a descrie practica înșelătoare a unor companii sau organizații de a-și promova produsele, serviciile, politicile sau activitățile ca fiind mai ecologice sau mai puțin dăunătoare mediului decât sunt de fapt. Această practică este de obicei utilizată pentru a poziționa mai bine o companie într-o piață globală tot mai preocupată de sustenabilitate și responsabilitate corporativă.
Un raport RepRisk lansat recent a dezvăluit o creștere de 70% a incidentelor de „greenwashing” de către bănci și companii de servicii financiare la nivel global în ultimele 12 luni, comparativ cu anul anterior. Majoritatea acestor incidente au fost atribuite instituțiilor financiare europene, cu un număr semnificativ de acuzații de greenwashing concentrându-se pe combustibilii fosili.
RepRisk, o firmă de date specializată în metrice de Mediu, Social și Guvernanță (ESG), a raportat 148 de cazuri de greenwashing în sectorul bancar și de servicii financiare la nivel global pentru anul încheiat în septembrie 2023, în creștere de la 86 în anul anterior. Din aceste 148 de incidente, 106 au fost comise de instituții financiare europene.
