Duetul pro-rus Orban-Fico, recital la Bruxelles. Prietenii lui Putin pun piedică Kievului

Majoritatea liderilor Uniunii Europene au susținut vineri acordarea unui sprijin financiar mai mare Ucrainei în lupta împotriva invaziei rusești, însă Ungaria și Slovacia și-au exprimat rezervele înaintea unei decizii pe care blocul trebuie să o ia în unanimitate în decembrie, potrivit Reuters.

Bruxelles, 27 octombrie 2023 – Executivul Uniunii Europene a propus ca cele 27 de țări ale blocului să contribuie cu mai multe fonduri în cadrul unei revizuiri a bugetului pentru a finanța cheltuieli comune suplimentare până în 2027, inclusiv extinderea unui nou ajutor de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina. Această mișcare vine ca un răspuns la nevoile semnificative ale Ucrainei în contextul conflictului său cu Rusia.

Cu toate acestea, discuțiile cu privire la modul de finanțare a acestei inițiative s-au dovedit a fi dificile. Premierul irlandez, Leo Varadkar, a subliniat că există un consens puternic în ceea ce privește necesitatea unor fonduri suplimentare pentru Ucraina, dar există puțin acord cu privire la sursa acestor fonduri.

Sprijinul financiar al UE pentru Ucraina până în prezent se ridică la aproape 83 de miliarde de euro, iar această nouă propunere ar continua eforturile de sprijin pentru țara aflată în mijlocul unui conflict în curs.

Totuși, liderii unor țări europene au ridicat semne de întrebare cu privire la eficacitatea acestor eforturi. Viktor Orban, premierul Ungariei, a criticat strategia UE și a afirmat că trimiterea de bani și ajutor militar către Ucraina nu a fost eficace. El a susținut că ucrainenii nu vor câștiga pe câmpul de luptă.

Pe de altă parte, Robert Fico, prim-ministrul Slovaciei, a adus în discuție problema corupției endemice din Ucraina și a solicitat garanții că fondurile nu vor fi deturnate. Fico a anunțat că Slovacia va limita sprijinul militar acordat Ucrainei.

Summitul de la Bruxelles a evidențiat decalajele în abordarea acestei probleme, dar și angajamentul continuu al Uniunii Europene de a sprijini Ucraina în diverse domenii. Este de așteptat ca negocierile să continue pentru a ajunge la un consens privind modul de finanțare și administrare a ajutorului acordat Ucrainei în acest context.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Orban #Ucraina #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Goldman Sachs a redus semnificativ prognozele pentru prețul mediu al petrolului în 2025 și 2026, invocând riscurile tot mai mari generate de un război comercial global și de creșterea ofertei de țiței din partea OPEC+, ceea ce ar putea conduce la o recesiune economică, notează Reuters.

Conform noilor estimări, prețul mediu al petrolului Brent pentru 2025 este redus cu 5,5%, la 69 de dolari pe baril, iar prețul pentru WTI (West Texas Intermediate) cu 4,3%, la 66 de dolari. Pentru 2026, Goldman a scăzut prognoza și mai mult: cu 9% pentru Brent (62 USD/baril) și cu 6,3% pentru WTI (59 USD/baril).

„Riscurile pentru aceste prognoze revizuite sunt în continuare în scădere, mai ales pentru 2026, având în vedere amenințarea tot mai mare a unei recesiuni globale și, într-o măsură mai mică, a unei creșteri a ofertei OPEC+”, au precizat analiștii Goldman Sachs într-o notă transmisă investitorilor.

Vineri dimineață, la ora 04:08 GMT, Brent se tranzacționa la 69,59 USD/baril, iar WTI la 66,39 USD/baril.

Joi, prețurile petrolului au suferit cele mai mari scăderi procentuale din 2022 încoace, după ce președintele SUA, Donald Trump, a anunțat tarife comerciale reciproce impuse unui număr mare de țări. În paralel, opt membri OPEC+ au anunțat devansarea planului de eliminare a restricțiilor de producție, urmând să majoreze producția în luna mai.

Goldman a subliniat că această decizie demonstrează flexibilitatea OPEC+ de a implementa rapid creșteri mari ale producției, ceea ce reduce șansele ca prețul petrolului să fie susținut pe termen scurt de o scădere a ofertei.

Brokerul de pe Wall Street a ajustat în jos și prognoza privind creșterea cererii de petrol. Goldman se așteaptă acum ca cererea globală să crească doar cu 600.000 barili/zi în 2025, față de estimarea anterioară de 900.000 barili/zi, iar în 2026 creșterea a fost revizuită la 700.000 barili/zi.