După doi ani de pierderi, Renault revine pe profit. Câți bani a câștigat în 2021

Renault a anunţat vineri că a revenit pe profit în 2021, depăşind aşteptările, după ce în precedenţii doi ani a raportat pierderi, agravate de pandemia de coronavirus (COVID-19) şi de deficitul de semiconductori, transmite Reuters. Astfel, anul trecut, producătorul auto francez a înregistrat un profit net de un miliard de dolari.

Majorarea vine în urma începerii unui vast proces de restructurare, pentru reducerea costurilor fixe, compania urmând să se concentreze din nou pe cele mai profitabile modele şi pieţe, transmite Agerpres.

„Grupul Renault a depăşit cu mult obiectivele sale financiare pe 2021, în pofida impactului deficitului de semiconductori şi a creşterii preţurilor materiilor prime”, a afirmat directorul general Luca de Meo. Acesta a adăugat că performanţa a fost sprijinită de strategia grupului de a alege “valoare dincolo de volum” şi “disciplină financiară”.

În 2019, Renault a înregistrat pierderi de 141 milioane de euro, primele din ultimii zece ani, iar în 2020 a raportat pierderi masive, de 8,01 miliarde de euro.

Marja operaţională s-a situat la 3,6% anul trecut, depăşind de asemenea aşteptările companiei. Anterior, Renault fixase ca obiectiv o marjă operaţională de 2,8%, similară cu nivelul înregistrat în primul semestru din 2021. În 2020, marja operaţională a Renault a fost una negativă, de 0,8%.

Renault, afectat de scăderea vânzărilor şi a marjei operaţionale, şi-a fixat ca obiectiv la divizia auto un flux de numerar pozitiv pentru 2021, după ce în 2020 fluxul de numerar a fost negativ, de 4,5 miliarde de euro. În 2021, a raportat un flux de numerar pozitiv, de 1,6 miliarde de euro, în urma realizării mai rapide a planului de reducere a costurilor.

Renault nu va propune dividende petru 2021.

#pierderi #Renault #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.