După doi ani de pierderi, Renault revine pe profit. Câți bani a câștigat în 2021

Renault a anunţat vineri că a revenit pe profit în 2021, depăşind aşteptările, după ce în precedenţii doi ani a raportat pierderi, agravate de pandemia de coronavirus (COVID-19) şi de deficitul de semiconductori, transmite Reuters. Astfel, anul trecut, producătorul auto francez a înregistrat un profit net de un miliard de dolari.

Majorarea vine în urma începerii unui vast proces de restructurare, pentru reducerea costurilor fixe, compania urmând să se concentreze din nou pe cele mai profitabile modele şi pieţe, transmite Agerpres.

„Grupul Renault a depăşit cu mult obiectivele sale financiare pe 2021, în pofida impactului deficitului de semiconductori şi a creşterii preţurilor materiilor prime”, a afirmat directorul general Luca de Meo. Acesta a adăugat că performanţa a fost sprijinită de strategia grupului de a alege „valoare dincolo de volum” şi „disciplină financiară”.

În 2019, Renault a înregistrat pierderi de 141 milioane de euro, primele din ultimii zece ani, iar în 2020 a raportat pierderi masive, de 8,01 miliarde de euro.

Marja operaţională s-a situat la 3,6% anul trecut, depăşind de asemenea aşteptările companiei. Anterior, Renault fixase ca obiectiv o marjă operaţională de 2,8%, similară cu nivelul înregistrat în primul semestru din 2021. În 2020, marja operaţională a Renault a fost una negativă, de 0,8%.

Renault, afectat de scăderea vânzărilor şi a marjei operaţionale, şi-a fixat ca obiectiv la divizia auto un flux de numerar pozitiv pentru 2021, după ce în 2020 fluxul de numerar a fost negativ, de 4,5 miliarde de euro. În 2021, a raportat un flux de numerar pozitiv, de 1,6 miliarde de euro, în urma realizării mai rapide a planului de reducere a costurilor.

Renault nu va propune dividende petru 2021.

#pierderi #Renault #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.