Economia în mâinile câtorva. Lista firmelor care fac jocurile în Moldova

Întreprinderile mici și mijlocii rămân pilonul principal al economiei Republicii Moldova. Potrivit Rezultatelor Anchetei Structurale în Întreprinderi, ediția 2025, publicate de Biroul Național de Statistică (BNS), IMM-urile au constituit în 2024 99,6% din totalul întreprinderilor, au angajat 292,5 mii de persoane și au realizat 72,1% din cifra de afaceri totală a economiei, estimată la 588,9 miliarde lei.

În același timp, datele BNS arată o concentrare puternică a veniturilor în mâinile unui număr restrâns de companii mari. În topul întreprinderilor după cifra de afaceri în anul 2024 se regăsesc:

SA „Energocom”
SRL „Moldretail Group” (operatorul rețelei Linella)
SA „Moldovagaz”
SA „Rompetrol Moldova”
SRL „Lukoil Moldova”

Statisticile relevă un contrast puternic între structura numerică și cea economică a mediului de afaceri. Deși 86,9% dintre întreprinderi au sub 9 angajați, acestea generează doar 17,1% din cifra de afaceri, în timp ce firmele cu peste 250 de salariați – mai puțin de 0,5% din total – concentrează aproape 28% din veniturile economiei.

Pe sectoare, comerțul cu ridicata și cu amănuntul domină economia, cu 53,5% din cifra de afaceri totală, urmat de industria prelucrătoare (14,9%) și sectorul energetic (9,1%). Comerțul rămâne și principalul angajator, cu aproape o treime din totalul salariaților din economie.

Din punct de vedere teritorial, municipiul Chișinău concentrează circa 69% din cifra de afaceri națională și aproximativ 60% din numărul total de salariați, ceea ce evidențiază dezechilibre economice semnificative față de celelalte regiuni ale țării.

Raportul BNS mai arată că întreprinderile cu capital străin sau mixt sunt cele mai eficiente, cu o cifră de afaceri de până la 2,8 milioane lei per salariat, dublu față de media națională, în timp ce productivitatea în sectorul public rămâne cea mai redusă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#companii #business #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.