Economia Moldovei s-a prăbușit în prima jumătate a anului! FMI ne mai dă 92 de milioane de dolari

În perioada 25 septembrie – 16 octombrie 2023, o misiune a Fondului Monetar Internațional (FMI) condusă de doamna Clara Mira a desfășurat discuții extinse cu autoritățile Republicii Moldova la Chișinău și în format virtual. Aceste discuții au fost parte a evaluării celei de-a patra tranșe a programului sprijinit de Mecanismul Extins de Creditare (ECF) și Mecanismul de Finanțare Extinsă (EFF), alături de un nou program sprijinit de Mecanismul de Finanțare pentru Reziliență și Durabilitate (RSF). În plus, au avut loc discuții în cadrul consultărilor anuale pentru anul 2023 în baza articolului IV al Statutului FMI.

La încheierea discuțiilor, doamna Mira, șefa misiunii FMI, a făcut următoarea declarație: ”Autoritățile Republicii Moldova și experții FMI au ajuns la un acord la nivel de experți privind politicile necesare pentru finalizarea evaluării a patra a programului sprijinit de Mecanismul Extins de Creditare și Mecanismul de Finanțare Extinsă.”

Acest acord, preconizat să fie aprobat de către conducerea FMI și Consiliul de Directori Executivi, va permite Republicii Moldova să acceseze 70,95 milioane de drepturi speciale de tragere, echivalentul a aproximativ 92 de milioane de dolari SUA. Astfel, suma totală a debursărilor în cadrul programului actual va ajunge la aproximativ 461,3 milioane de dolari SUA.

Economia Republicii Moldova a traversat un an dificil în 2022, marcând o contracție semnificativă. Și în prima jumătate a anului 2023, țara a înregistrat valori negative în privința creșterii economice. Cu toate acestea, există speranțe că se va înregistra o redresare modestă în 2023, cu o creștere economică estimată la 2%.

Potrivit prognozelor, redresarea economică se va accelera în anul 2024, beneficiind de creșterea volumului producției agricole, restabilirea consumului și creșterea investițiilor. Cu toate acestea, perspectivele rămân extrem de incerte, cu riscuri semnificative de înrăutățire a situației. Situații precum escaladarea conflictului din Ucraina și repetarea șocurilor energetice pot agrava condițiile economice pe viitor.

În cadrul politicilor economice adoptate, accentul este pus pe atenuarea efectelor sociale și economice ale războiului, în timp ce sprijină redresarea economică. Rectificarea bugetară din octombrie este proiectată să mențină deficitul bugetar în limitele stabilite în cadrul programului. Ajustarea parametrilor bugetari este planificată pentru anul 2024, având în vedere veniturile bugetare robuste, chiar dacă se prognozează un volum mai mic de granturi.

Autoritățile moldovene au angajat să continue elaborarea planurilor de acțiuni în situații de criză, acordând prioritate protejării categoriilor vulnerabile ale populației și investițiilor în infrastructură. Pentru a stimula cererea internă, rezolvarea problemei sub-executării cheltuielilor bugetare prin consolidarea planificării bugetare și managementului investițiilor publice este considerată extrem de importantă.

În domeniul monetar, politica continuă să fie considerată adecvată. Orice relaxare ulterioară este condiționată de scăderea inflației măsurată prin indicele prețurilor de consum și a inflației de bază. În condițiile unui mediu extern incert, autoritățile sunt hotărâte să asigure flexibilitatea cursului de schimb, intervenind doar pentru atenuarea volatilității excesive și prevenirea fluctuațiilor neordonate pe piața valutară.

Sectorul financiar al Republicii Moldova continuă să demonstreze reziliență, cu depozite care au depășit nivelurile prebelice și rezerve de capital și lichidități menținute la niveluri adecvate. Reformele în supravegherea financiară au avansat, cu Banca Națională a Moldovei responsabilă și de reglementarea companiilor de asigurări, societăților de creditare nebancară, asociațiilor de economii și împrumut și birourilor istoriilor de credit.

Eforturile de diversificare a surselor de energie și promovarea unei agende comprehensive de reforme în sectorul energetic au redus riscurile, dar persistă vulnerabilitățile legate de dependența de importul resurselor energetice. În plus, lucrările continuă pentru a avansa în reformarea întreprinderilor de stat, având ca obiectiv îmbunătățirea performanței sectorului și reducerea riscurilor bugetare.

Programul RSF cu o durată de 22 de luni, asigurând finanțare de aproximativ 169 milioane de dolari SUA, vizează sprijinirea autorităților în implementarea reformelor climatice și în îmbunătățirea mediului legal, instituțional și financiar pentru a accelera măsurile climatice și mobiliza finanțarea verde.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#economie #bani #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul Bulgariei a înființat o comisie de anchetă privind presupusa influență în țară a miliardarului și filantropului american George Soros. Măsura a fost promovată de un oligarh aflat, din motive de corupție, pe lista de sancțiuni a Occidentului, dar a fost susținută de guvernul de la Sofia și de opoziția ultranaționalistă și prorusă, scrie joi agenția de presă EFE citată de hotnews.ro.

Comisia, aprobată miercuri după-amiază, a primit sprijinul a 111 din cei 205 deputați prezenți și a avut parte de 51 de voturi împotrivă și 43 de abțineri, conform ziarului Banker.

Înființarea comisiei sa a fost impulsionată de partidul DPS-Nou Început, condus de Delian Peevski, un oligarh sancționat de SUA și Regatul Unit pentru corupție.

Această formațiune sprijină guvernul de coaliție format din partidul conservator-populist GERB, Partidul Socialist, prorus, și formațiunea antisistem ITN.

Măsura a fost criticată de opoziția proeuropeană Continuăm Schimbarea-Bulgaria Democratică (PP-DB).

Comisia, care va lucra timp de trei luni, își propune să analizeze finanțarea și să stabilească presupuse legături ale lui Soros cu partide politice, magistrați, instituții de învățământ, mass-media, structuri de afaceri și autorități de stat, notează Agerpres.

Oligarhul Delian Peevski, despre care se consideră că controlează o parte din sistemul judiciar și presa din Bulgaria, a anunțat din ianuarie, înainte de formarea guvernului, că va „elibera” țara de influența lui Soros dacă va ajunge la putere.

Politicianul susține că Soros are legături cu Ivo Prokopiev, proprietarul a două dintre puținele instituții media care publică informații despre presupuse interese economice ascunse ale lui Peevski.

Fundația pentru o Societate Deschisă, creată de Soros, a fost înființată în Bulgaria în 1990, după căderea dictaturii comuniste și sprijină proiectele de educație, drepturile omului și antidiscriminare pentru minoritatea romă.

Comitetul Helsinki din Bulgaria, un ONG pentru drepturile omului, a denunțat faptul că această comisie se bazează pe „teoriile conspirației” și a susținut că Fundația Soros promovează democrația și combate corupția.

Criticarea lui Soros și a presupusei sale influențe a fost folosită de mult timp de politicienii bulgari atunci când trebuie să se apere împotriva acuzațiilor de corupție și rele practici.

Doi vicepremieri care au sprijinit crearea comisiei au fost directori ai Fundației pentru o Societate Deschisă, înainte de a intra în politică.

Agenția spaniolă de presă EFE amintește că presiunea din partea guvernului ungar a forțat Universitatea Central Europeană, fondată de Soros, să își mute sediul de la Budapesta la Viena în 2017.

George Soros, un miliardar evreu în vârstă de 94 de ani, născut în Ungaria, este o figură recurentă în campaniile electorale din Europa de Est, unde este acuzat de finanțarea rețelelor de jurnaliști și activiști care doresc să schimbe valorile tradiționale.

De asemenea, administrația președintelui Donald Trump a deschis investigații asupra fundației conduse de Soros.