Economia Moldovei s-a prăbușit în prima jumătate a anului! FMI ne mai dă 92 de milioane de dolari

În perioada 25 septembrie – 16 octombrie 2023, o misiune a Fondului Monetar Internațional (FMI) condusă de doamna Clara Mira a desfășurat discuții extinse cu autoritățile Republicii Moldova la Chișinău și în format virtual. Aceste discuții au fost parte a evaluării celei de-a patra tranșe a programului sprijinit de Mecanismul Extins de Creditare (ECF) și Mecanismul de Finanțare Extinsă (EFF), alături de un nou program sprijinit de Mecanismul de Finanțare pentru Reziliență și Durabilitate (RSF). În plus, au avut loc discuții în cadrul consultărilor anuale pentru anul 2023 în baza articolului IV al Statutului FMI.

La încheierea discuțiilor, doamna Mira, șefa misiunii FMI, a făcut următoarea declarație: ”Autoritățile Republicii Moldova și experții FMI au ajuns la un acord la nivel de experți privind politicile necesare pentru finalizarea evaluării a patra a programului sprijinit de Mecanismul Extins de Creditare și Mecanismul de Finanțare Extinsă.”

Acest acord, preconizat să fie aprobat de către conducerea FMI și Consiliul de Directori Executivi, va permite Republicii Moldova să acceseze 70,95 milioane de drepturi speciale de tragere, echivalentul a aproximativ 92 de milioane de dolari SUA. Astfel, suma totală a debursărilor în cadrul programului actual va ajunge la aproximativ 461,3 milioane de dolari SUA.

Economia Republicii Moldova a traversat un an dificil în 2022, marcând o contracție semnificativă. Și în prima jumătate a anului 2023, țara a înregistrat valori negative în privința creșterii economice. Cu toate acestea, există speranțe că se va înregistra o redresare modestă în 2023, cu o creștere economică estimată la 2%.

Potrivit prognozelor, redresarea economică se va accelera în anul 2024, beneficiind de creșterea volumului producției agricole, restabilirea consumului și creșterea investițiilor. Cu toate acestea, perspectivele rămân extrem de incerte, cu riscuri semnificative de înrăutățire a situației. Situații precum escaladarea conflictului din Ucraina și repetarea șocurilor energetice pot agrava condițiile economice pe viitor.

În cadrul politicilor economice adoptate, accentul este pus pe atenuarea efectelor sociale și economice ale războiului, în timp ce sprijină redresarea economică. Rectificarea bugetară din octombrie este proiectată să mențină deficitul bugetar în limitele stabilite în cadrul programului. Ajustarea parametrilor bugetari este planificată pentru anul 2024, având în vedere veniturile bugetare robuste, chiar dacă se prognozează un volum mai mic de granturi.

Autoritățile moldovene au angajat să continue elaborarea planurilor de acțiuni în situații de criză, acordând prioritate protejării categoriilor vulnerabile ale populației și investițiilor în infrastructură. Pentru a stimula cererea internă, rezolvarea problemei sub-executării cheltuielilor bugetare prin consolidarea planificării bugetare și managementului investițiilor publice este considerată extrem de importantă.

În domeniul monetar, politica continuă să fie considerată adecvată. Orice relaxare ulterioară este condiționată de scăderea inflației măsurată prin indicele prețurilor de consum și a inflației de bază. În condițiile unui mediu extern incert, autoritățile sunt hotărâte să asigure flexibilitatea cursului de schimb, intervenind doar pentru atenuarea volatilității excesive și prevenirea fluctuațiilor neordonate pe piața valutară.

Sectorul financiar al Republicii Moldova continuă să demonstreze reziliență, cu depozite care au depășit nivelurile prebelice și rezerve de capital și lichidități menținute la niveluri adecvate. Reformele în supravegherea financiară au avansat, cu Banca Națională a Moldovei responsabilă și de reglementarea companiilor de asigurări, societăților de creditare nebancară, asociațiilor de economii și împrumut și birourilor istoriilor de credit.

Eforturile de diversificare a surselor de energie și promovarea unei agende comprehensive de reforme în sectorul energetic au redus riscurile, dar persistă vulnerabilitățile legate de dependența de importul resurselor energetice. În plus, lucrările continuă pentru a avansa în reformarea întreprinderilor de stat, având ca obiectiv îmbunătățirea performanței sectorului și reducerea riscurilor bugetare.

Programul RSF cu o durată de 22 de luni, asigurând finanțare de aproximativ 169 milioane de dolari SUA, vizează sprijinirea autorităților în implementarea reformelor climatice și în îmbunătățirea mediului legal, instituțional și financiar pentru a accelera măsurile climatice și mobiliza finanțarea verde.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#economie #bani #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.