Economia Moldovei s-a prăbușit în prima jumătate a anului! FMI ne mai dă 92 de milioane de dolari

În perioada 25 septembrie – 16 octombrie 2023, o misiune a Fondului Monetar Internațional (FMI) condusă de doamna Clara Mira a desfășurat discuții extinse cu autoritățile Republicii Moldova la Chișinău și în format virtual. Aceste discuții au fost parte a evaluării celei de-a patra tranșe a programului sprijinit de Mecanismul Extins de Creditare (ECF) și Mecanismul de Finanțare Extinsă (EFF), alături de un nou program sprijinit de Mecanismul de Finanțare pentru Reziliență și Durabilitate (RSF). În plus, au avut loc discuții în cadrul consultărilor anuale pentru anul 2023 în baza articolului IV al Statutului FMI.

La încheierea discuțiilor, doamna Mira, șefa misiunii FMI, a făcut următoarea declarație: ”Autoritățile Republicii Moldova și experții FMI au ajuns la un acord la nivel de experți privind politicile necesare pentru finalizarea evaluării a patra a programului sprijinit de Mecanismul Extins de Creditare și Mecanismul de Finanțare Extinsă.”

Acest acord, preconizat să fie aprobat de către conducerea FMI și Consiliul de Directori Executivi, va permite Republicii Moldova să acceseze 70,95 milioane de drepturi speciale de tragere, echivalentul a aproximativ 92 de milioane de dolari SUA. Astfel, suma totală a debursărilor în cadrul programului actual va ajunge la aproximativ 461,3 milioane de dolari SUA.

Economia Republicii Moldova a traversat un an dificil în 2022, marcând o contracție semnificativă. Și în prima jumătate a anului 2023, țara a înregistrat valori negative în privința creșterii economice. Cu toate acestea, există speranțe că se va înregistra o redresare modestă în 2023, cu o creștere economică estimată la 2%.

Potrivit prognozelor, redresarea economică se va accelera în anul 2024, beneficiind de creșterea volumului producției agricole, restabilirea consumului și creșterea investițiilor. Cu toate acestea, perspectivele rămân extrem de incerte, cu riscuri semnificative de înrăutățire a situației. Situații precum escaladarea conflictului din Ucraina și repetarea șocurilor energetice pot agrava condițiile economice pe viitor.

În cadrul politicilor economice adoptate, accentul este pus pe atenuarea efectelor sociale și economice ale războiului, în timp ce sprijină redresarea economică. Rectificarea bugetară din octombrie este proiectată să mențină deficitul bugetar în limitele stabilite în cadrul programului. Ajustarea parametrilor bugetari este planificată pentru anul 2024, având în vedere veniturile bugetare robuste, chiar dacă se prognozează un volum mai mic de granturi.

Autoritățile moldovene au angajat să continue elaborarea planurilor de acțiuni în situații de criză, acordând prioritate protejării categoriilor vulnerabile ale populației și investițiilor în infrastructură. Pentru a stimula cererea internă, rezolvarea problemei sub-executării cheltuielilor bugetare prin consolidarea planificării bugetare și managementului investițiilor publice este considerată extrem de importantă.

În domeniul monetar, politica continuă să fie considerată adecvată. Orice relaxare ulterioară este condiționată de scăderea inflației măsurată prin indicele prețurilor de consum și a inflației de bază. În condițiile unui mediu extern incert, autoritățile sunt hotărâte să asigure flexibilitatea cursului de schimb, intervenind doar pentru atenuarea volatilității excesive și prevenirea fluctuațiilor neordonate pe piața valutară.

Sectorul financiar al Republicii Moldova continuă să demonstreze reziliență, cu depozite care au depășit nivelurile prebelice și rezerve de capital și lichidități menținute la niveluri adecvate. Reformele în supravegherea financiară au avansat, cu Banca Națională a Moldovei responsabilă și de reglementarea companiilor de asigurări, societăților de creditare nebancară, asociațiilor de economii și împrumut și birourilor istoriilor de credit.

Eforturile de diversificare a surselor de energie și promovarea unei agende comprehensive de reforme în sectorul energetic au redus riscurile, dar persistă vulnerabilitățile legate de dependența de importul resurselor energetice. În plus, lucrările continuă pentru a avansa în reformarea întreprinderilor de stat, având ca obiectiv îmbunătățirea performanței sectorului și reducerea riscurilor bugetare.

Programul RSF cu o durată de 22 de luni, asigurând finanțare de aproximativ 169 milioane de dolari SUA, vizează sprijinirea autorităților în implementarea reformelor climatice și în îmbunătățirea mediului legal, instituțional și financiar pentru a accelera măsurile climatice și mobiliza finanțarea verde.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#economie #bani #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie