Economia Moldovei s-a prăbușit în prima jumătate a anului! FMI ne mai dă 92 de milioane de dolari

17 Oct. 2023, 17:07
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Oct. 2023, 17:07 // Actual //  bani.md

În perioada 25 septembrie – 16 octombrie 2023, o misiune a Fondului Monetar Internațional (FMI) condusă de doamna Clara Mira a desfășurat discuții extinse cu autoritățile Republicii Moldova la Chișinău și în format virtual. Aceste discuții au fost parte a evaluării celei de-a patra tranșe a programului sprijinit de Mecanismul Extins de Creditare (ECF) și Mecanismul de Finanțare Extinsă (EFF), alături de un nou program sprijinit de Mecanismul de Finanțare pentru Reziliență și Durabilitate (RSF). În plus, au avut loc discuții în cadrul consultărilor anuale pentru anul 2023 în baza articolului IV al Statutului FMI.

La încheierea discuțiilor, doamna Mira, șefa misiunii FMI, a făcut următoarea declarație: ”Autoritățile Republicii Moldova și experții FMI au ajuns la un acord la nivel de experți privind politicile necesare pentru finalizarea evaluării a patra a programului sprijinit de Mecanismul Extins de Creditare și Mecanismul de Finanțare Extinsă.”

Acest acord, preconizat să fie aprobat de către conducerea FMI și Consiliul de Directori Executivi, va permite Republicii Moldova să acceseze 70,95 milioane de drepturi speciale de tragere, echivalentul a aproximativ 92 de milioane de dolari SUA. Astfel, suma totală a debursărilor în cadrul programului actual va ajunge la aproximativ 461,3 milioane de dolari SUA.

Economia Republicii Moldova a traversat un an dificil în 2022, marcând o contracție semnificativă. Și în prima jumătate a anului 2023, țara a înregistrat valori negative în privința creșterii economice. Cu toate acestea, există speranțe că se va înregistra o redresare modestă în 2023, cu o creștere economică estimată la 2%.

Potrivit prognozelor, redresarea economică se va accelera în anul 2024, beneficiind de creșterea volumului producției agricole, restabilirea consumului și creșterea investițiilor. Cu toate acestea, perspectivele rămân extrem de incerte, cu riscuri semnificative de înrăutățire a situației. Situații precum escaladarea conflictului din Ucraina și repetarea șocurilor energetice pot agrava condițiile economice pe viitor.

În cadrul politicilor economice adoptate, accentul este pus pe atenuarea efectelor sociale și economice ale războiului, în timp ce sprijină redresarea economică. Rectificarea bugetară din octombrie este proiectată să mențină deficitul bugetar în limitele stabilite în cadrul programului. Ajustarea parametrilor bugetari este planificată pentru anul 2024, având în vedere veniturile bugetare robuste, chiar dacă se prognozează un volum mai mic de granturi.

Autoritățile moldovene au angajat să continue elaborarea planurilor de acțiuni în situații de criză, acordând prioritate protejării categoriilor vulnerabile ale populației și investițiilor în infrastructură. Pentru a stimula cererea internă, rezolvarea problemei sub-executării cheltuielilor bugetare prin consolidarea planificării bugetare și managementului investițiilor publice este considerată extrem de importantă.

În domeniul monetar, politica continuă să fie considerată adecvată. Orice relaxare ulterioară este condiționată de scăderea inflației măsurată prin indicele prețurilor de consum și a inflației de bază. În condițiile unui mediu extern incert, autoritățile sunt hotărâte să asigure flexibilitatea cursului de schimb, intervenind doar pentru atenuarea volatilității excesive și prevenirea fluctuațiilor neordonate pe piața valutară.

Sectorul financiar al Republicii Moldova continuă să demonstreze reziliență, cu depozite care au depășit nivelurile prebelice și rezerve de capital și lichidități menținute la niveluri adecvate. Reformele în supravegherea financiară au avansat, cu Banca Națională a Moldovei responsabilă și de reglementarea companiilor de asigurări, societăților de creditare nebancară, asociațiilor de economii și împrumut și birourilor istoriilor de credit.

Eforturile de diversificare a surselor de energie și promovarea unei agende comprehensive de reforme în sectorul energetic au redus riscurile, dar persistă vulnerabilitățile legate de dependența de importul resurselor energetice. În plus, lucrările continuă pentru a avansa în reformarea întreprinderilor de stat, având ca obiectiv îmbunătățirea performanței sectorului și reducerea riscurilor bugetare.

Programul RSF cu o durată de 22 de luni, asigurând finanțare de aproximativ 169 milioane de dolari SUA, vizează sprijinirea autorităților în implementarea reformelor climatice și în îmbunătățirea mediului legal, instituțional și financiar pentru a accelera măsurile climatice și mobiliza finanțarea verde.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

27 Ian. 2026, 17:48
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
27 Ian. 2026, 17:48 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Un grup de 60 de economiști a transmis o scrisoare deschisă membrilor Parlamentului European, avertizând că slăbirea actualului proiect privind euro digital ar pune în pericol suveranitatea monetară a Uniunii Europene. Semnatarii susțin că, fără o monedă digitală publică solidă, Europa riscă să devină și mai dependentă de furnizorii americani de servicii de plăți, precum Visa, Mastercard sau PayPal, scrie adevarul.ro.

Scrisoarea a fost inițiată de think tank-ul olandez Sustainable Finance Lab și de banca Triodos și a fost făcută publică înaintea dezbaterilor din Comitetul pentru Afaceri Economice și Monetare al Parlamentului European, unde urmează să fie analizate amendamentele la pachetul legislativ privind euro digital. Potrivit estimărilor Băncii Centrale Europene, dacă proiectul va fi aprobat, faza de testare ar putea începe în 2027, iar lansarea efectivă a euro digital ar putea avea loc în 2029.

Economiștii atrag atenția că, în prezent, sistemul european de plăți este dominat de câteva corporații din afara UE, iar în numeroase state membre plățile de zi cu zi se bazează aproape exclusiv pe scheme internaționale de carduri, fără alternative locale. Această dependență, spun ei, expune cetățenii, companiile și guvernele europene la influențe geopolitice, interese comerciale străine și riscuri sistemice pe care Europa nu le poate controla. În contextul tensiunilor internaționale, autorii scrisorii consideră că aceste riscuri nu mai sunt teoretice.

Un alt motiv de îngrijorare îl reprezintă expansiunea monedelor digitale private, în special a celor așa-numite „stablecoins”, care sunt în mare parte legate de dolarul american. Fără un euro digital puternic, avertizează semnatarii, aceste instrumente ar putea câștiga teren în Europa, reducând și mai mult controlul asupra politicii monetare și asupra infrastructurii de plăți.

Autorii apelului subliniază că euro digital ar trebui să fie ușor de utilizat, să funcționeze atât online, cât și offline, să protejeze viața privată și să fie accesibil tuturor rezidenților, inclusiv celor care au deja conturi la bănci comerciale. În același timp, ei avertizează că dacă prea multe companii ar putea refuza plata în euro digital sau dacă limitele de deținere ar fi prea scăzute, noua monedă nu ar fi percepută ca un instrument real de păstrare a valorii și nu și-ar atinge scopul.

În concluzie, semnatarii susțin că un euro digital robust nu este doar o opțiune convenabilă, ci o măsură esențială de precauție pentru stabilitatea financiară și autonomia strategică a Uniunii Europene.