Economia Moldovei s-a prăbușit în prima jumătate a anului! FMI ne mai dă 92 de milioane de dolari

În perioada 25 septembrie – 16 octombrie 2023, o misiune a Fondului Monetar Internațional (FMI) condusă de doamna Clara Mira a desfășurat discuții extinse cu autoritățile Republicii Moldova la Chișinău și în format virtual. Aceste discuții au fost parte a evaluării celei de-a patra tranșe a programului sprijinit de Mecanismul Extins de Creditare (ECF) și Mecanismul de Finanțare Extinsă (EFF), alături de un nou program sprijinit de Mecanismul de Finanțare pentru Reziliență și Durabilitate (RSF). În plus, au avut loc discuții în cadrul consultărilor anuale pentru anul 2023 în baza articolului IV al Statutului FMI.

La încheierea discuțiilor, doamna Mira, șefa misiunii FMI, a făcut următoarea declarație: ”Autoritățile Republicii Moldova și experții FMI au ajuns la un acord la nivel de experți privind politicile necesare pentru finalizarea evaluării a patra a programului sprijinit de Mecanismul Extins de Creditare și Mecanismul de Finanțare Extinsă.”

Acest acord, preconizat să fie aprobat de către conducerea FMI și Consiliul de Directori Executivi, va permite Republicii Moldova să acceseze 70,95 milioane de drepturi speciale de tragere, echivalentul a aproximativ 92 de milioane de dolari SUA. Astfel, suma totală a debursărilor în cadrul programului actual va ajunge la aproximativ 461,3 milioane de dolari SUA.

Economia Republicii Moldova a traversat un an dificil în 2022, marcând o contracție semnificativă. Și în prima jumătate a anului 2023, țara a înregistrat valori negative în privința creșterii economice. Cu toate acestea, există speranțe că se va înregistra o redresare modestă în 2023, cu o creștere economică estimată la 2%.

Potrivit prognozelor, redresarea economică se va accelera în anul 2024, beneficiind de creșterea volumului producției agricole, restabilirea consumului și creșterea investițiilor. Cu toate acestea, perspectivele rămân extrem de incerte, cu riscuri semnificative de înrăutățire a situației. Situații precum escaladarea conflictului din Ucraina și repetarea șocurilor energetice pot agrava condițiile economice pe viitor.

În cadrul politicilor economice adoptate, accentul este pus pe atenuarea efectelor sociale și economice ale războiului, în timp ce sprijină redresarea economică. Rectificarea bugetară din octombrie este proiectată să mențină deficitul bugetar în limitele stabilite în cadrul programului. Ajustarea parametrilor bugetari este planificată pentru anul 2024, având în vedere veniturile bugetare robuste, chiar dacă se prognozează un volum mai mic de granturi.

Autoritățile moldovene au angajat să continue elaborarea planurilor de acțiuni în situații de criză, acordând prioritate protejării categoriilor vulnerabile ale populației și investițiilor în infrastructură. Pentru a stimula cererea internă, rezolvarea problemei sub-executării cheltuielilor bugetare prin consolidarea planificării bugetare și managementului investițiilor publice este considerată extrem de importantă.

În domeniul monetar, politica continuă să fie considerată adecvată. Orice relaxare ulterioară este condiționată de scăderea inflației măsurată prin indicele prețurilor de consum și a inflației de bază. În condițiile unui mediu extern incert, autoritățile sunt hotărâte să asigure flexibilitatea cursului de schimb, intervenind doar pentru atenuarea volatilității excesive și prevenirea fluctuațiilor neordonate pe piața valutară.

Sectorul financiar al Republicii Moldova continuă să demonstreze reziliență, cu depozite care au depășit nivelurile prebelice și rezerve de capital și lichidități menținute la niveluri adecvate. Reformele în supravegherea financiară au avansat, cu Banca Națională a Moldovei responsabilă și de reglementarea companiilor de asigurări, societăților de creditare nebancară, asociațiilor de economii și împrumut și birourilor istoriilor de credit.

Eforturile de diversificare a surselor de energie și promovarea unei agende comprehensive de reforme în sectorul energetic au redus riscurile, dar persistă vulnerabilitățile legate de dependența de importul resurselor energetice. În plus, lucrările continuă pentru a avansa în reformarea întreprinderilor de stat, având ca obiectiv îmbunătățirea performanței sectorului și reducerea riscurilor bugetare.

Programul RSF cu o durată de 22 de luni, asigurând finanțare de aproximativ 169 milioane de dolari SUA, vizează sprijinirea autorităților în implementarea reformelor climatice și în îmbunătățirea mediului legal, instituțional și financiar pentru a accelera măsurile climatice și mobiliza finanțarea verde.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#economie #bani #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Letonia se află în centrul unui scandal financiar major, după ce instanțele au decis să NU confiște cele 80 de milioane de euro arestate în 2020 în ABLV Bank – fonduri atribuite unor persoane din anturajul gigantului economic transnistrean „Sheriff”, controlat de Moscova. Decizia a provocat reacții dure din partea anchetatorilor, care acuză judecătorii că favorizează rețelele criminale, scrie presa letonă.

Fondurile au fost înghețate în iulie 2020, fiind considerate parte a unui circuit masiv de spălare de bani organizat de corporația „Sheriff”, conglomerat economic cu monopol asupra economiei din regiunea separatistă: media, supermarketuri, carburanți și comerț. Compania este controlată de oligarhul Viktor Gușan, fost ofițer KGB, care domină până la 60% din economia transnistreană.

Potrivit anchetatorilor, banii circulau printr-o rețea de companii offshore, administrate de directori nominali, prin tranzacții „tur-retur”, prezentate fictiv ca împrumuturi sau plăți comerciale. Tot lanțul prezenta semne clare de tipologii ale spălării de bani.

Cu toate acestea, după ani de investigații și mai multe cereri de asistență internațională, procurorii nu au reușit să stabilească „predicatul” – adică infracțiunea principală care a generat fondurile. Moldova, de asemenea, nu poate investiga în teritoriul ocupat de regimul separatist.

În 2023, instanța de prim nivel a decis că probele sunt insuficiente și a refuzat confiscarea. Procuratura a contestat decizia, însă în septembrie 2025 Curtea de Apel din Riga a menținut hotărârea: cele 80 de milioane trebuie returnate persoanelor din anturajul „Sheriff”.

Decizia a stârnit indignarea organelor de anchetă, care afirmă că în dosare similare probele indirecte au fost considerate suficiente și că instanțele adoptă tot mai des o practică „favorabilă spălătorilor de bani”.

Judecătorii resping acuzațiile și susțin că procurorii nu construiesc un cadru probator coerent: doar „adună tipologii”, fără a demonstra imposibilitatea unei origini licite a fondurilor.

Litigiul se desfășoară pe fundalul unui context sensibil: Letonia a fost supusă presiunilor internaționale după scandalul ABLV, riscând izolarea financiară. Moneyval urmează să publice în decembrie un raport elogios privind reforma anti-spălare a Letoniei — însă anchetatorii avertizează că lupta cu „banii negri” a fost împinsă în plan secundar.

Între timp, instanțele letoniene trebuie să decidă încă asupra altor aproximativ 700 de milioane de euro arestate în dosare similare. Decizia în cazul celor 80 de milioane reprezintă deja un precedent critic.