Economia Moldovei s-a prăbușit în prima jumătate a anului! FMI ne mai dă 92 de milioane de dolari

În perioada 25 septembrie – 16 octombrie 2023, o misiune a Fondului Monetar Internațional (FMI) condusă de doamna Clara Mira a desfășurat discuții extinse cu autoritățile Republicii Moldova la Chișinău și în format virtual. Aceste discuții au fost parte a evaluării celei de-a patra tranșe a programului sprijinit de Mecanismul Extins de Creditare (ECF) și Mecanismul de Finanțare Extinsă (EFF), alături de un nou program sprijinit de Mecanismul de Finanțare pentru Reziliență și Durabilitate (RSF). În plus, au avut loc discuții în cadrul consultărilor anuale pentru anul 2023 în baza articolului IV al Statutului FMI.

La încheierea discuțiilor, doamna Mira, șefa misiunii FMI, a făcut următoarea declarație: ”Autoritățile Republicii Moldova și experții FMI au ajuns la un acord la nivel de experți privind politicile necesare pentru finalizarea evaluării a patra a programului sprijinit de Mecanismul Extins de Creditare și Mecanismul de Finanțare Extinsă.”

Acest acord, preconizat să fie aprobat de către conducerea FMI și Consiliul de Directori Executivi, va permite Republicii Moldova să acceseze 70,95 milioane de drepturi speciale de tragere, echivalentul a aproximativ 92 de milioane de dolari SUA. Astfel, suma totală a debursărilor în cadrul programului actual va ajunge la aproximativ 461,3 milioane de dolari SUA.

Economia Republicii Moldova a traversat un an dificil în 2022, marcând o contracție semnificativă. Și în prima jumătate a anului 2023, țara a înregistrat valori negative în privința creșterii economice. Cu toate acestea, există speranțe că se va înregistra o redresare modestă în 2023, cu o creștere economică estimată la 2%.

Potrivit prognozelor, redresarea economică se va accelera în anul 2024, beneficiind de creșterea volumului producției agricole, restabilirea consumului și creșterea investițiilor. Cu toate acestea, perspectivele rămân extrem de incerte, cu riscuri semnificative de înrăutățire a situației. Situații precum escaladarea conflictului din Ucraina și repetarea șocurilor energetice pot agrava condițiile economice pe viitor.

În cadrul politicilor economice adoptate, accentul este pus pe atenuarea efectelor sociale și economice ale războiului, în timp ce sprijină redresarea economică. Rectificarea bugetară din octombrie este proiectată să mențină deficitul bugetar în limitele stabilite în cadrul programului. Ajustarea parametrilor bugetari este planificată pentru anul 2024, având în vedere veniturile bugetare robuste, chiar dacă se prognozează un volum mai mic de granturi.

Autoritățile moldovene au angajat să continue elaborarea planurilor de acțiuni în situații de criză, acordând prioritate protejării categoriilor vulnerabile ale populației și investițiilor în infrastructură. Pentru a stimula cererea internă, rezolvarea problemei sub-executării cheltuielilor bugetare prin consolidarea planificării bugetare și managementului investițiilor publice este considerată extrem de importantă.

În domeniul monetar, politica continuă să fie considerată adecvată. Orice relaxare ulterioară este condiționată de scăderea inflației măsurată prin indicele prețurilor de consum și a inflației de bază. În condițiile unui mediu extern incert, autoritățile sunt hotărâte să asigure flexibilitatea cursului de schimb, intervenind doar pentru atenuarea volatilității excesive și prevenirea fluctuațiilor neordonate pe piața valutară.

Sectorul financiar al Republicii Moldova continuă să demonstreze reziliență, cu depozite care au depășit nivelurile prebelice și rezerve de capital și lichidități menținute la niveluri adecvate. Reformele în supravegherea financiară au avansat, cu Banca Națională a Moldovei responsabilă și de reglementarea companiilor de asigurări, societăților de creditare nebancară, asociațiilor de economii și împrumut și birourilor istoriilor de credit.

Eforturile de diversificare a surselor de energie și promovarea unei agende comprehensive de reforme în sectorul energetic au redus riscurile, dar persistă vulnerabilitățile legate de dependența de importul resurselor energetice. În plus, lucrările continuă pentru a avansa în reformarea întreprinderilor de stat, având ca obiectiv îmbunătățirea performanței sectorului și reducerea riscurilor bugetare.

Programul RSF cu o durată de 22 de luni, asigurând finanțare de aproximativ 169 milioane de dolari SUA, vizează sprijinirea autorităților în implementarea reformelor climatice și în îmbunătățirea mediului legal, instituțional și financiar pentru a accelera măsurile climatice și mobiliza finanțarea verde.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#economie #bani #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de grâu ale Republicii Moldova în sezonul agricol 2025–2026 au intrat într-o zonă de echilibru cantitativ, însă scăderea prețurilor și problemele de calitate limitează câștigurile fermierilor și traderilor. Concluzia apare în analiza economistului Iurie Rija, care a examinat evoluția livrărilor externe în perioada iulie–noiembrie 2025 .

Potrivit datelor, în primele cinci luni ale sezonului au fost exportate 583,2 mii tone de grâu, un volum cu 18% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. Chiar și așa, nivelul rămâne sub recordurile din anii favorabili: 703,5 mii tone în 2023 și 894,5 mii tone în 2021, ceea ce arată că sectorul nu a revenit încă la capacitatea maximă de export.

Diferența majoră vine din preț. În perioada analizată, grâul moldovenesc a fost exportat la un preț mediu de 3,55 lei/kg, cu 2% mai mic decât în sezonul precedent și cu 14% sub nivelul din 2021, considerat reperul pre-război. Economistul explică această evoluție prin presiunea pieței internaționale, dar și prin probleme de calitate, în special la indicatorii tehnologici ai grâului.

În termeni valorici, exporturile de grâu au adus încasări de aproximativ 2,07 miliarde lei în perioada iulie–noiembrie 2025. Suma este în creștere cu 16% față de 2024, datorită volumelor mai mari, dar rămâne mult sub nivelul din 2021, când exporturile de grâu generau aproape 3,7 miliarde lei.

Structura piețelor de desfacere s-a modificat semnificativ. Italia a devenit principala destinație pentru grâul moldovenesc, cu 254 mii tone exportate, adică 44% din total, la un preț mediu de 3,59 lei/kg, peste media generală. România a coborât pe locul doi, cu 104,8 mii tone, urmată de Grecia, cu 91,8 mii tone. Cele mai bune prețuri au fost obținute pe piața din Liban, unde grâul moldovenesc s-a vândut, în medie, cu 4,08 lei/kg.

Pe partea de companii, „RUSAGRO-PRIM” SRL rămâne lider detașat al exporturilor, cu 123,2 mii tone (21% din total), urmată de „AGRO-NOVA PRIM” SRL și „OROM-IMEXPO” SRL. Primele trei companii au realizat aproape jumătate din exporturile naționale de grâu.

În concluzie, analiza lui Iurie Rija arată că Republica Moldova exportă grâu în volume rezonabile, dar pierde la capitolul valoare adăugată. Oferta ridicată din bazinul Mării Negre, concurența regională și calitatea inegală a producției continuă să apese pe prețuri, ceea ce face ca revenirea la performanțele financiare din anii de vârf să rămână, cel puțin deocamdată, improbabilă .

#Grîu #export #Italia #Moldova