Economie de carton! Transnistria intră în criză profundă, scădere economică de 12%

18 Iun. 2025, 09:51
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
18 Iun. 2025, 09:51 // Actual //  Ursu Victor

Așa-numitul vicepremier al nerecunoscutei Transnistrii, Serghei Obolonik, a declarat că, potrivit estimărilor sale, până la finele anului 2024 producția industrială ar putea scădea cu 29 %, producția agricolă – cu 6 %, iar „PIB-ul” nominal – cu 12 %. Inflația ar putea atinge circa 16 %, transmite IPN.

Oficialul a menționat că incertitudinea privind livrările de gaze de către Rusia se vor menține și în 2025-2026. Relansarea economiei ar fi posibilă doar în condițiile reluării furnizării stabile de gaze, absenței unor noi sancțiuni și posibilității ca întreprinderile transnistrene să efectueze plăți externe fără impedimente. Totuși, Obolonik a subliniat că este vorba doar de „revenirea la nivelul anterior”, fără creștere reală pe termen mediu.

„Situație critică” și rezerve epuizate

La 17 iunie, liderul de facto al regiunii, Vadim Krasnoselski, a convocat o ședință cu conducerea administrației, a „guvernului” și a Sovietului Suprem. Participanții au recunoscut că executarea bugetului în parametrii actuali este „imposibilă”.

Potrivit rapoartelor, în perioada ianuarie-mai producția industrială a scăzut cu 43 %, comerțul exterior – cu 31,5 %, iar exportul de energie electrică a fost complet sistat. Cele mai afectate au fost metalurgia ferosă, industria chimică și sectorul energetic. Sursele de alimentare a bugetului sunt practic epuizate, iar îndeplinirea angajamentelor sociale este sub semnul întrebării. Krasnoselski a calificat situația drept „critică” și a cerut consolidarea eforturilor pentru identificarea unor „soluții netradiționale”.

Posibil apel la ajutorul Rusiei

Surse IPN din sectorul bancar și din administrația regiunii afirmă că autoritățile de la Tiraspol iau în calcul să solicite Federației Ruse un sprijin financiar de câteva sute de milioane de dolari. Nu se cunoaște, deocamdată, la ce nivel se poartă discuțiile și dacă este vorba despre un grant sau despre un împrumut.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!