Ei sunt regii YouTube-ului. Au influență și fac mulți bani

Revista de specialitate Forbes a realizat topul celor mai importanți influenceri din lume. Editorii au analizat 50 de premiați care au laolaltă peste 2,6 miliarde de urmăritori, urmăritori care generează nici mai mult nici mai puțin de 700 de milioane de dolari.

Pe primul loc în topul celor mai bogați influenceri este Mr. Beast. Cei aproximativ 300 de milioane de urmăritori îi generează venituri semnificative. Pentru a realiza topul, Forbes a colectat date despre câștigurile estimate, numărul de urmăritori, ratele de implicare precum și activitățile antreprenoriale ale mii de personalități din mediul online. În acest sens au folosit datele furnizate de firmele de marketing pentru creatori.

Prima poziție îi revine influencerului american Mr. Beast. Cu peste 300 de milioane de urmăritori, influecerul a încasat venituri ce însumează 82 de milioane de dolari. Popularitatea și-a câștigat-o în urma videoclipurilor și cascadoriilor încărcate pe rețele de socializare.

Mr. Beast s-a remarcat prin aventura de pe continentul înghețat unde a reușit să reziste peste 50 de ore, iar întreaga „cascadorie” a fost filmată. De asemenea, Mr. Beast s-a filmat în timp ce construia o replică a fabricii de ciocolată Wonka .

Pe locul doi se află Olatunji cu peste 112 milioane de urmăritori și încasări de 24 de milioane de dolari. Jocurile video FIFA și umorul său ciudat i-au adus celebritatea pe Youtube, după care a decis să intre în lumea stand-up-ului. În cele din urmă s-a transformat în rapper și boxeor, Olatunji a lansat chiar și două piese în acest an.

Jake Paul completează topul Forbes, cei mai bogați influenceri din lume

A treia poziție în topul Forbes îi revine în influencerului Jake Paul. Influencerul are în portofoliu 66 de milioane de urmăritori și venituri de 34 de milioane de dolari. De profesie boxeur, Jake Paul este recunoscut și pentru cascadoriile postate pe Youtube, dar și pentru mâncărurile ciudate pe care le încearcă.

Deși se situează pe locul 11 în topul Forbes cei mai bogați influenceri, africanul Khaby Lame a câștigat peste 16,5 milioane de dolari. Devenit celebru în pandemie, Khaby Lame s-a remarcat prin videoclipurile în care prezintă diferite situații amuzante doar printr-o simplă mișcare a mâinilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#influenceri #top #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.