Ei sunt regii YouTube-ului. Au influență și fac mulți bani

Revista de specialitate Forbes a realizat topul celor mai importanți influenceri din lume. Editorii au analizat 50 de premiați care au laolaltă peste 2,6 miliarde de urmăritori, urmăritori care generează nici mai mult nici mai puțin de 700 de milioane de dolari.

Pe primul loc în topul celor mai bogați influenceri este Mr. Beast. Cei aproximativ 300 de milioane de urmăritori îi generează venituri semnificative. Pentru a realiza topul, Forbes a colectat date despre câștigurile estimate, numărul de urmăritori, ratele de implicare precum și activitățile antreprenoriale ale mii de personalități din mediul online. În acest sens au folosit datele furnizate de firmele de marketing pentru creatori.

Prima poziție îi revine influencerului american Mr. Beast. Cu peste 300 de milioane de urmăritori, influecerul a încasat venituri ce însumează 82 de milioane de dolari. Popularitatea și-a câștigat-o în urma videoclipurilor și cascadoriilor încărcate pe rețele de socializare.

Mr. Beast s-a remarcat prin aventura de pe continentul înghețat unde a reușit să reziste peste 50 de ore, iar întreaga „cascadorie” a fost filmată. De asemenea, Mr. Beast s-a filmat în timp ce construia o replică a fabricii de ciocolată Wonka .

Pe locul doi se află Olatunji cu peste 112 milioane de urmăritori și încasări de 24 de milioane de dolari. Jocurile video FIFA și umorul său ciudat i-au adus celebritatea pe Youtube, după care a decis să intre în lumea stand-up-ului. În cele din urmă s-a transformat în rapper și boxeor, Olatunji a lansat chiar și două piese în acest an.

Jake Paul completează topul Forbes, cei mai bogați influenceri din lume

A treia poziție în topul Forbes îi revine în influencerului Jake Paul. Influencerul are în portofoliu 66 de milioane de urmăritori și venituri de 34 de milioane de dolari. De profesie boxeur, Jake Paul este recunoscut și pentru cascadoriile postate pe Youtube, dar și pentru mâncărurile ciudate pe care le încearcă.

Deși se situează pe locul 11 în topul Forbes cei mai bogați influenceri, africanul Khaby Lame a câștigat peste 16,5 milioane de dolari. Devenit celebru în pandemie, Khaby Lame s-a remarcat prin videoclipurile în care prezintă diferite situații amuzante doar printr-o simplă mișcare a mâinilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#influenceri #top #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.