Elon Musk nu mai vrea să plătească pentru sateliții Starlink din Ucraina

De când au ajuns în primăvară în Ucraina, terminalele de internet care folosesc sateliții Starlink, lansați de compania lui Elon Musk, au fost o sursă vitală de comunicații pentru armata ucraineană. Acestea le permiteau militarilor să lupte și rămână conectați, chiar dacă rețelele de telefonie și internet erau distruse în războiul cu Rusia. Acum, Ucraina riscă să rămână fără aceste servicii, notează CNN.

SpaceX a avertizat că ar putea opri finanțarea serviciului de internet oferit prin cele 20 000 de terminale ale sateliților Starlink în Ucraina și cere ca Pentagonul să-i achite lunar câteva zeci de milioane de dolari.

„Nu mai suntem în situaţia de a putea dona în continuare terminale Ucrainei sau finanţa terminalele existente pe o perioadă de timp nedefinită”, a scris directorul de vânzări guvernamentale al SpaceX, într-o scrisoare adresată Pentagonului.

Elon Musk a atenţionat că până acum, SpaceX a cheltuit 80 de milioane de dolari. Până la sfârșitul anului, suma ar urma să ajungă până la peste 120 de milioane de dolari, iar în următoarele 12 luni – până la 400 de milioane USD.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Printre documentele trimise de SpaceX Pentagonului, la care a obținut acces CNN, se află şi o cerere directă, nedezvăluită până acum. Mai exact, este vorba scrisoarea comandantului armatei ucrainene, Valeri Zalujni, adresată lui Elon Musk. Militarul ar fi solicitat în luna iulie încă 8 000 de terminale Starlink.

În Odesa, oamenii au acoperit fața lui Elon Musk de pe un panou creat drept mulțumire pentru ajutorul acordat Ucrainei. Gestul vine după ce miliardarul american a venit cu mai multe îndemnuri pentru pace între Ucraina și Rusia. Acestea au fost condamnate imediat de ucraineni, inclusiv de preşedintele Vladimir Zelenski.

Potrivit unui raport, Musk a refuzat cererea Kievului pentru extinderea serviciului de internet prin satelit în Crimeea. Motivul invocat de antreprenor este că tentativa armatei ucrainene de a recuceri peninsula ar putea declanșa un război nuclear.

#sateliti #internet #Elon Musk #Starlink

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După pierderea aproape totală a pieței europene și eșecul negocierilor pentru un nou acord major cu China, gigantul energetic rus Gazprom a acumulat stocuri de gaz de circa 60 miliarde de metri cubi, relevă o investigație Reuters bazată pe declarații ale oficialilor guvernamentali și ale managerilor companiei.

În 2024, producția Gazprom a atins 416,2 miliarde m³, însă doar 355,2 miliarde m³ au putut fi valorificate pe piețele interne și externe, echivalentul unui surplus care depășește de trei ori consumul anual al Poloniei. În regiunea arctică, unde se află principalele zăcăminte, problema a devenit acută după ce livrările zilnice către UE – aproximativ 500 milioane m³ înainte de războiul din Ucraina – s-au prăbușit.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (PMEF-2025), ministrul pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat, Aleksei Ceikunov, a sugerat utilizarea gazului excedentar pentru centrale electrice destinate industriei inteligenței artificiale și blockchain-ului. Propunerea a fost respinsă drept neprofitabilă de adjunctul ministrului Energiei, Pavel Sorokin, care a pledat pentru direcționarea surplusului spre „revitalizarea” sectorului cărbunelui, aflat în pierdere.

Exporturile către Europa au coborât la circa 30 miliarde m³ pe an, cel mai mic nivel din anii ’70, iar oprirea tranzitului prin Ucraina amenință să taie și aceste volume. Conducta „Puterea Siberiei” – 38 miliarde m³ la capacitate maximă – nu acoperă decât o cincime din pierderile europene, iar negocierile cu Beijingul pentru o a doua conductă au rămas fără rezultat. Nici proiectul unui hub de gaze în Turcia și nici planul anunțat de Vladimir Putin de a vinde 55 miliarde m³ pe an Iranului nu par viabile, apreciază analistul Mihail Krutiihin.

Gazprom a înregistrat în 2023 cea mai mare pierdere din istoria sa, 629 miliarde de ruble (≈6,9 miliarde €). Deși la nivel consolidat a revenit pe profit în 2024, segmentul de gaze a acumulat încă 1 trilion de ruble pierderi. Pentru a compensa, Kremlinul a majorat tarifele interne la gaze cu 24% între 2022-2024 și plănuiește încă un salt de 46% până în 2028.

„Gazprom deține cele mai mari rezerve de gaze din lume, dar nu le poate monetiza”, rezumă Krutiihin. „Fără piețe stabile și fără încrederea clienților, compania rămâne captivă propriilor excedente – o poziție cu adevărat disperată”.