Elon Musk nu mai vrea să plătească pentru sateliții Starlink din Ucraina

De când au ajuns în primăvară în Ucraina, terminalele de internet care folosesc sateliții Starlink, lansați de compania lui Elon Musk, au fost o sursă vitală de comunicații pentru armata ucraineană. Acestea le permiteau militarilor să lupte și rămână conectați, chiar dacă rețelele de telefonie și internet erau distruse în războiul cu Rusia. Acum, Ucraina riscă să rămână fără aceste servicii, notează CNN.

SpaceX a avertizat că ar putea opri finanțarea serviciului de internet oferit prin cele 20 000 de terminale ale sateliților Starlink în Ucraina și cere ca Pentagonul să-i achite lunar câteva zeci de milioane de dolari.

„Nu mai suntem în situaţia de a putea dona în continuare terminale Ucrainei sau finanţa terminalele existente pe o perioadă de timp nedefinită”, a scris directorul de vânzări guvernamentale al SpaceX, într-o scrisoare adresată Pentagonului.

Elon Musk a atenţionat că până acum, SpaceX a cheltuit 80 de milioane de dolari. Până la sfârșitul anului, suma ar urma să ajungă până la peste 120 de milioane de dolari, iar în următoarele 12 luni – până la 400 de milioane USD.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Printre documentele trimise de SpaceX Pentagonului, la care a obținut acces CNN, se află şi o cerere directă, nedezvăluită până acum. Mai exact, este vorba scrisoarea comandantului armatei ucrainene, Valeri Zalujni, adresată lui Elon Musk. Militarul ar fi solicitat în luna iulie încă 8 000 de terminale Starlink.

În Odesa, oamenii au acoperit fața lui Elon Musk de pe un panou creat drept mulțumire pentru ajutorul acordat Ucrainei. Gestul vine după ce miliardarul american a venit cu mai multe îndemnuri pentru pace între Ucraina și Rusia. Acestea au fost condamnate imediat de ucraineni, inclusiv de preşedintele Vladimir Zelenski.

Potrivit unui raport, Musk a refuzat cererea Kievului pentru extinderea serviciului de internet prin satelit în Crimeea. Motivul invocat de antreprenor este că tentativa armatei ucrainene de a recuceri peninsula ar putea declanșa un război nuclear.

#sateliti #internet #Elon Musk #Starlink

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de grâu ale Republicii Moldova în perioada iulie–octombrie 2025 au crescut cu 21% față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 523 mii tone, comparativ cu 432 mii tone în 2024. Totuși, nivelul actual rămâne sub cel al anilor de referință: cu 11% mai mic decât în 2023 și cu 37% sub recordul din 2021, când în patru luni erau exportate 833 mii tone, potrivit datelor economistului Iurie Rija.

În pofida creșterii volumelor, 2025 marchează cel mai scăzut preț mediu de export al grâului din ultimii cinci ani. În perioada analizată, grâul moldovenesc a fost vândut la un preț mediu de 3,53 lei/kg, față de 3,57 lei/kg în 2024 și cu aproape 30% mai puțin decât nivelul din 2023. Explicația scăderii nu ține doar de piața globală: calitatea grâului din acest sezon a jucat un rol decisiv.

Mai multe loturi au fost respinse sau reclasificate pe piețele externe, după ce au fost constatate valori slabe ale coeficientului W — indicator care măsoară puterea și elasticitatea glutenului. Această problemă calitativă, rareori monitorizată în trecut, a devenit o provocare majoră în 2025, obligând exportatorii să accepte prețuri mai mici pentru a rămâne competitivi.

Valoarea totală a exporturilor de grâu pentru primele patru luni ale sezonului 2025–2026 a ajuns la circa 1,85 miliarde lei. Grâul este însă singura cultură care a înregistrat o diminuare de preț în acest an, în timp ce alte culturi au beneficiat de o redresare a valorilor comerciale.

Luna octombrie a adus o încetinire semnificativă a exporturilor: doar 39,5 mii tone au fost livrate, de patru ori mai puțin decât în septembrie (176 mii tone). Ritmul scăzut se observă și în comparație cu octombrie 2024 și octombrie 2023. În spatele tendinței se află schimbarea interesului traderilor, care s-au orientat către floarea-soarelui, o cultură atractivă din punct de vedere al prețului și cererii externe.

Prețul de export al grâului a fost stabil de-a lungul sezonului: 3,63 lei/kg în iulie, apoi 3,50 lei/kg în august, cu o ușoară revenire la 3,53 lei/kg în septembrie și octombrie. Lipsa fluctuațiilor majore este considerată neobișnuită pentru această perioadă.

În clasamentul exportatorilor, lider absolut este „RUSAGRO-PRIM” SRL, cu 104,8 mii tone exportate, adică 20% din totalul național. Urmează „AGRO-NOVA PRIM” cu 75,8 mii tone (15%), iar pe locul trei „OROM-IMEXPO” SRL cu 71,4 mii tone (14%). În top se mai regăsesc „GLOBAL FARMING” (39,6 mii tone) și „AGROFLORIS-NORD” (27,3 mii tone), ultima reintrând pe piață după absența din sezonul anterior.

Schimbări semnificative apar și în structura geografică a exporturilor. Italia a devenit principalul cumpărător de grâu moldovenesc, preluând 41% din volumul total — echivalentul a 216,8 mii tone, la un preț mediu de 3,57 lei/kg. România a absorbit aproape 19% (98,6 mii tone), iar Grecia 91,8 mii tone. Libanul, un mare consumator de cereale, a plătit cel mai mare preț mediu — 4,08 lei/kg — pentru 32,7 mii tone.

Datele arată că exporturile moldovenești de grâu se reorientează către piețe din sudul și vestul Europei, precum și din bazinul mediteranean. Sezonul 2025–2026 aduce astfel nu doar un volum în creștere, ci și o schimbare vizibilă în geografia comercială a grâului moldovenesc.