Elon Musk nu mai vrea să plătească pentru sateliții Starlink din Ucraina

De când au ajuns în primăvară în Ucraina, terminalele de internet care folosesc sateliții Starlink, lansați de compania lui Elon Musk, au fost o sursă vitală de comunicații pentru armata ucraineană. Acestea le permiteau militarilor să lupte și rămână conectați, chiar dacă rețelele de telefonie și internet erau distruse în războiul cu Rusia. Acum, Ucraina riscă să rămână fără aceste servicii, notează CNN.

SpaceX a avertizat că ar putea opri finanțarea serviciului de internet oferit prin cele 20 000 de terminale ale sateliților Starlink în Ucraina și cere ca Pentagonul să-i achite lunar câteva zeci de milioane de dolari.

„Nu mai suntem în situaţia de a putea dona în continuare terminale Ucrainei sau finanţa terminalele existente pe o perioadă de timp nedefinită”, a scris directorul de vânzări guvernamentale al SpaceX, într-o scrisoare adresată Pentagonului.

Elon Musk a atenţionat că până acum, SpaceX a cheltuit 80 de milioane de dolari. Până la sfârșitul anului, suma ar urma să ajungă până la peste 120 de milioane de dolari, iar în următoarele 12 luni – până la 400 de milioane USD.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Printre documentele trimise de SpaceX Pentagonului, la care a obținut acces CNN, se află şi o cerere directă, nedezvăluită până acum. Mai exact, este vorba scrisoarea comandantului armatei ucrainene, Valeri Zalujni, adresată lui Elon Musk. Militarul ar fi solicitat în luna iulie încă 8 000 de terminale Starlink.

În Odesa, oamenii au acoperit fața lui Elon Musk de pe un panou creat drept mulțumire pentru ajutorul acordat Ucrainei. Gestul vine după ce miliardarul american a venit cu mai multe îndemnuri pentru pace între Ucraina și Rusia. Acestea au fost condamnate imediat de ucraineni, inclusiv de preşedintele Vladimir Zelenski.

Potrivit unui raport, Musk a refuzat cererea Kievului pentru extinderea serviciului de internet prin satelit în Crimeea. Motivul invocat de antreprenor este că tentativa armatei ucrainene de a recuceri peninsula ar putea declanșa un război nuclear.

#sateliti #internet #Elon Musk #Starlink

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modificarea legislației privind activitatea concertată în sectorul asigurărilor a fost discutată în cadrul unor consultări organizate de Ministerul Finanțelor, împreună cu Banca Națională a Moldovei (BNM), cu participarea reprezentanților societăților de asigurare și ai asociațiilor de profil.

Inițiativa, elaborată de BNM și promovată de Ministerul Finanțelor, vizează consolidarea mecanismelor de supraveghere, clarificarea regulilor privind structura acționariatului și prevenirea riscurilor care pot afecta stabilitatea pieței de asigurări, prin sporirea transparenței și responsabilizarea acționarilor.

„Prin aceste consultări ne-am propus să ne asigurăm asupra nivelului de înțelegere a prevederilor, să clarificăm aspectele sensibile și să menținem un dialog deschis cu actorii direct vizați. De asemenea, am dorit să colectăm sugestii concrete pentru ajustarea proiectului”, a declarat secretara de stat a Ministerului Finanțelor, Cristina Ixari.

La discuții au participat și viceguvernatorii BNM, Tatiana Ivanicichina și Constantin Șchendra, alături de reprezentanți ai companiilor de asigurări și ai mediului investițional. Propunerile vor fi examinate și integrate în procesul de definitivare a proiectului de lege, care va parcurge etapele de avizare și transparență decizională prevăzute de legislație.

La situația din 30 septembrie 2025, în Republica Moldova activau 9 societăți de asigurare (dintre care 8 societăți practicau doar activitate de asigurări generale și o societate compozită desfășura simultan activitate în categoriile „asigurări generale” și „asigurări de viață”), 56 brokeri de asigurare și/sau de reasigurare, 53 agenți de asigurare și 34 agenți bancassurance.

Potrivit datelor BNM, în primele 9 luni ale anului trecut, activele totale ale societăților de asigurare au însumat 5,63 miliarde de lei, înregistrând o ușoară scădere față de sfârșitul trimestrului II, profitul net a ajuns la 121,3 milioane de lei, fiind cu 50,3% mai mic față de perioada similară a anului 2024, iar despăgubirile brute plătite au ajuns la 1,04 miliarde de lei, cu aproape 16% mai mult față de aceeași perioadă a anului 2024.