Elveția își încalcă din nou neutralitatea și adoptă noi sancțiuni dure împotriva Rusiei

Elveția s-a alăturat UE și a adoptat al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, ca răspuns la invazia în Ucraina.

Noul pachet de sancțiuni va intra în vigoare pe 11 iunie, potrivit Obozrevatel.
Al șaselea pachet de sancțiuni include următoarele restricții:

– interdicția privind achiziționarea, importul sau transferul de țiței și anumite produse petroliere din Rusia. Eliminarea treptată a petrolului rusesc va dura 6 luni pentru țiței și 8 luni pentru produsele rafinate. Embargoul nu se aplică petrolului din conducte.

– interzicerea furnizării de servicii de mesagerie financiară (SWIFT) pentru alte trei instituții de credit rusești și o bancă din Belarus. Este vorba despre Sberbank of Russia, Credit Bank of Moscow, Rosselkhozbank și BBRR.

– oprirea difuzării a trei canale TV de stat ruse: Rusia RTR / RTR Planeta, Rusia 24 și Centrul TV Internațional.

În plus, Elveția a extins și lista persoanelor și companiilor sancționate, pe listă fiind incluși cei vinovați pentru atrocitățile comise la Bucea și Mariupol, susținători ai războiului, oameni de afaceri și membri ai familiei oligarhilor și oficialităților de la Kremlin, precum și companiile angajate în apărare și finanțarea acesteia.

Elveția, care nu este membră a UE și respectă în mod tradițional neutralitatea, a abandonat această poziție pe 28 februarie, autoritățile anunțând că vor aplica aceleași sancțiuni împotriva Rusiei ca Uniunea Europeană.

#sanctiuni #Elveția #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Internațională pentru Energie (IEA) și-a revizuit în creștere estimările privind cererea globală de petrol pentru anul 2026, apreciind totodată că nivelul ridicat al ofertei la nivel mondial reduce temerile legate de riscurile geopolitice. Noile prognoze au fost publicate miercuri, în primul raport al agenției privind piața petrolului din acest an.

Potrivit IEA, cererea globală de petrol ar urma să crească cu aproximativ 930.000 de barili pe zi în 2026, mai mult decât estimarea anterioară de 860.000 de barili pe zi. Astfel, consumul mondial ar putea ajunge la 105 milioane de barili pe zi, după ce în 2025 a fost estimat la 104 milioane de barili pe zi.

În același timp, oferta globală de petrol este așteptată să crească semnificativ, cu 2,5 milioane de barili pe zi în 2026, până la un nivel de aproape 108,7 milioane de barili pe zi. În aceste condiții, IEA anticipează o supraofertă de circa 3,7 milioane de barili pe zi, mai mare decât cea estimată pentru 2025.

Agenția notează că această abundență de petrol pe piață atenuează îngrijorările privind eventualele perturbări ale producției și exporturilor din țări precum Venezuela, Iran sau Rusia. „Deși este prea devreme pentru a evalua toate implicațiile evoluțiilor geopolitice recente, stocurile ridicate oferă un anumit confort pieței și au contribuit la menținerea prețurilor sub control”, se arată în raportul IEA.

Estimările Agenției Internaționale pentru Energie rămân însă mai prudente decât cele ale OPEC, care anticipează pentru 2026 o creștere a cererii globale de petrol de 1,4 milioane de barili pe zi, până la un consum de aproximativ 106,5 milioane de barili pe zi.

IEA este principalul organism de consiliere în domeniul energiei pentru cele mai dezvoltate economii ale lumii și a fost creată în anii ’70, în urma primei crize petroliere, pentru a coordona politicile privind securitatea aprovizionării cu energie.