Elveția își încalcă din nou neutralitatea și adoptă noi sancțiuni dure împotriva Rusiei

Elveția s-a alăturat UE și a adoptat al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, ca răspuns la invazia în Ucraina.

Noul pachet de sancțiuni va intra în vigoare pe 11 iunie, potrivit Obozrevatel.
Al șaselea pachet de sancțiuni include următoarele restricții:

– interdicția privind achiziționarea, importul sau transferul de țiței și anumite produse petroliere din Rusia. Eliminarea treptată a petrolului rusesc va dura 6 luni pentru țiței și 8 luni pentru produsele rafinate. Embargoul nu se aplică petrolului din conducte.

– interzicerea furnizării de servicii de mesagerie financiară (SWIFT) pentru alte trei instituții de credit rusești și o bancă din Belarus. Este vorba despre Sberbank of Russia, Credit Bank of Moscow, Rosselkhozbank și BBRR.

– oprirea difuzării a trei canale TV de stat ruse: Rusia RTR / RTR Planeta, Rusia 24 și Centrul TV Internațional.

În plus, Elveția a extins și lista persoanelor și companiilor sancționate, pe listă fiind incluși cei vinovați pentru atrocitățile comise la Bucea și Mariupol, susținători ai războiului, oameni de afaceri și membri ai familiei oligarhilor și oficialităților de la Kremlin, precum și companiile angajate în apărare și finanțarea acesteia.

Elveția, care nu este membră a UE și respectă în mod tradițional neutralitatea, a abandonat această poziție pe 28 februarie, autoritățile anunțând că vor aplica aceleași sancțiuni împotriva Rusiei ca Uniunea Europeană.

#sanctiuni #Elveția #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța (APM) intenționează să acopere costurile preluării operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești — ICS Danube Logistics — prin atragerea de la acționari a 281,6 milioane de lei, potrivit unor surse din Ministerul Transporturilor citate de Profit.ro.

Operațiunea, care ar urma să fie discutată la sfârșitul lunii martie, prevede emiterea de noi acțiuni și majorarea capitalului social al companiei de la 323,3 milioane lei la 604,94 milioane lei.

APM este controlată de Ministerul Transporturilor din România (80%) și de Fondul Proprietatea (20%).

Potrivit datelor prezentate anterior, APM a depus o ofertă angajantă de aproximativ 62 milioane de dolari pentru achiziția ICS Danube Logistics, companie al cărei acționar unic este Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Pe lângă prețul de preluare, compania românească și-a asumat prin ofertă investiții suplimentare de minimum 28 milioane de dolari în dezvoltarea Portului Giurgiulești.

La un curs de 4,32 lei/dolar, infuzia totală de capital planificată la APM ar ajunge la circa 65,2 milioane de dolari, dacă acționarii vor subscrie integral noile acțiuni.

Procesul de achiziție nu este însă lipsit de controverse. La mijlocul anului trecut, Fondul Proprietatea a cerut în instanță anularea deciziei acționarilor APM din 19 iunie 2025, prin care era aprobată achiziția integrală a portului Giurgiulești.

Dosarul se află pe rolul instanței, iar următorul termen de judecată este programat pentru mijlocul lunii aprilie.

Administrația Porturilor Maritime Constanța este instituție aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și administrează portul Constanța (zonele Constanța, Midia și Mangalia), precum și portul turistic Tomis.

În 2024, compania a raportat o cifră de afaceri de 479,38 milioane lei (minus 13% față de 2023) și un profit net de 256,31 milioane lei, în creștere cu 31%.

Preluarea Portului Giurgiulești este considerată o mișcare strategică cu implicații majore pentru logistica regională de la Dunăre și Marea Neagră.