Elveția își încalcă din nou neutralitatea și adoptă noi sancțiuni dure împotriva Rusiei

Elveția s-a alăturat UE și a adoptat al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, ca răspuns la invazia în Ucraina.

Noul pachet de sancțiuni va intra în vigoare pe 11 iunie, potrivit Obozrevatel.
Al șaselea pachet de sancțiuni include următoarele restricții:

– interdicția privind achiziționarea, importul sau transferul de țiței și anumite produse petroliere din Rusia. Eliminarea treptată a petrolului rusesc va dura 6 luni pentru țiței și 8 luni pentru produsele rafinate. Embargoul nu se aplică petrolului din conducte.

– interzicerea furnizării de servicii de mesagerie financiară (SWIFT) pentru alte trei instituții de credit rusești și o bancă din Belarus. Este vorba despre Sberbank of Russia, Credit Bank of Moscow, Rosselkhozbank și BBRR.

– oprirea difuzării a trei canale TV de stat ruse: Rusia RTR / RTR Planeta, Rusia 24 și Centrul TV Internațional.

În plus, Elveția a extins și lista persoanelor și companiilor sancționate, pe listă fiind incluși cei vinovați pentru atrocitățile comise la Bucea și Mariupol, susținători ai războiului, oameni de afaceri și membri ai familiei oligarhilor și oficialităților de la Kremlin, precum și companiile angajate în apărare și finanțarea acesteia.

Elveția, care nu este membră a UE și respectă în mod tradițional neutralitatea, a abandonat această poziție pe 28 februarie, autoritățile anunțând că vor aplica aceleași sancțiuni împotriva Rusiei ca Uniunea Europeană.

#sanctiuni #Elveția #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.