Elveţienii se opun prin veto cererii germane de a reexporta muniţie în Ucraina

Elveţia neutră a împiedicat livrările de arme germane către Ucraina, blocând reexportul de muniţie de producţie elveţiană folosită la vehiculele blindate Marder, pe care Kievul ar dori să o primească, a relatat ziarul elveţian SonntagsZeitung, conform Reuters.

Vestea vine în contextul în care cancelarul german Olaf Scholz se confruntă cu critici tot mai mari pentru eşecul guvernului său de a livra arme grele Ucrainei pentru a o ajuta să respingă atacurile ruse, chiar dacă alţi aliaţi occidentali şi-au intensificat livrările.

Marder, fabricat de producătorul german de arme Rheinmetall, foloseşte muniţie fabricată în Elveţia, a precizat ziarul. Elveţia restricţionează reexportul acestui tip de material de război către zonele de conflict.

Ziarul a citat un purtător de cuvânt al Secretariatului de Stat elveţian pentru Afaceri Economice (SECO), care a declarat că a primit două solicitări din partea Germaniei privind transferul în Ucraina a muniţiei primită din Elveţia.

„Ambele solicitări ale Germaniei au primit un răspuns negativ, legat de neutralitatea elveţiană şi de criteriile obligatorii de respingere din legislaţia privind materialul de război”, a declarat purtătorul de cuvânt, citat de ziar.

SECO nu a fost disponibil imediat pentru comentarii.

Elveţia s-a îndepărtat de practicile anterioare şi a adoptat sancţiunile Uniunii Europene menite să pedepsească Rusia pentru invadarea Ucrainei, dar a declarat că neutralitatea sa nu-i permite furnizarea de arme în zonele de conflict.

Luna trecută Elveţia a respins cererea Poloniei de a primi arme pentru a ajuta Ucraina vecină.

#arme #Elveția #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul reușește să recupereze mai puțin de 1% din datoriile fiscale ale companiilor intrate în insolvabilitate, deși în ultimii trei ani au fost validate creanțe bugetare de peste 9,4 miliarde de lei. Sumele efectiv întoarse la buget sunt de ordinul zecilor de milioane și sunt în scădere, se menționează în raportul Curții de Conturi, audiat în cadrul Comisiei parlamentare pentru control al finanțelor publice.

În perioada 2023 – semestrul I 2025, interesele statului au fost reprezentate în peste 3 000 de proceduri de insolvabilitate. Au fost validate creanțe față de bugetul public național în valoare de circa 9 miliarde de lei, iar peste 1 700 de agenți economici au fost lichidați. În același timp, datorii de aproximativ 2,4 miliarde de lei au fost anulate.

Doar în perioada analizată au fost inițiate 1 259 de proceduri noi, cu validarea unor creanțe de peste 1,2 miliarde de lei.

Încasările reale rămân însă modeste. Dacă în 2023 la buget au fost restituite 49,7 milioane de lei, în 2024 suma a scăzut la 41,7 milioane de lei, iar în primul semestru al anului 2025 s-au recuperat doar 21,3 milioane de lei. Potrivit auditului, aceste sume reprezintă sub 1% din totalul creanțelor, ceea ce denotă o capacitate redusă de recuperare a datoriilor fiscale din masa debitoare a companiilor insolvabile.

Reprezentanta Curții de Conturi, Elena Cebotari, a explicat că procesul de recuperare este unul complex și implică mai multe instituții – Serviciul Fiscal de Stat, CNAS, instanțele de insolvabilitate și administratorii autorizați. Deși cadrul legal este, în mare parte, clar definit, auditul a identificat deficiențe procedurale care afectează eficiența recuperării banilor.

Analiza unui eșantion de 48 de dosare, cu creanțe validate de aproape 4 miliarde de lei, arată că doar în 18 cazuri procedura de insolvabilitate a fost intentată de Serviciul Fiscal de Stat. În 16 situații, înainte de intentarea procedurii, SFS a aplicat măsuri de executare silită pentru acoperirea restanțelor. Totuși, instituția nu intervine în toate cazurile încă din faza inițială a apariției stării de insolvabilitate.

Directorul adjunct al Serviciului Fiscal de Stat, Sergiu Chircu, a declarat că puțini agenți economici sunt de bună-credință. ”După ce înstrăinează tot ce au de înstrăinat, SFS primește un set de dări de seamă cu cifre corectate și începe procedura de executare silită, însă când mergem nu mai avem ce executa, ce bloca și rămânem cu restanțe”, a afirmat Chircu.

Din cele 48 de dosare analizate, 32 au urmat proceduri simplificate de faliment, fără a fi încercate soluții de restructurare a datoriilor sau măsuri de relansare a activității, ceea ce reduce și mai mult șansele de recuperare a banilor la buget.