Energia regenerabilă a ajuns la 14% din consum, dar tot nu ne scapă de criză

Energia regenerabilă a ajuns să reprezinte 14% din consumul național, contribuind semnificativ la reducerea dependenței de importurile scumpe și de energia de la MGRES. În prezent, sursele regenerabile, împreună cu CET-2 și CET-Nord, au produs 41% din consumul final de energie, în timp ce 31% provine de la MGRES și 27% din importuri din România, a declarat Secretarul de Stat la Ministerul Energiei, Constantin Borosan.

Deși energia regenerabilă a înregistrat progrese notabile, deficitul de energie încă nu este acoperit complet. O parte din energia importată din România este achiziționată de la companiile de stat la prețuri plafonate, dar în perioadele de vârf de consum, între orele 7-11 și 18-23, energia este cumpărată de pe piața OPCOM, la prețuri mult mai mari, atingând 200 Euro/MWh pe 16 decembrie.

Borosan a subliniat importanța economisirii de energie de către toți cetățenii. „Dacă fiecare dintre noi folosim energia rațional, putem contribui semnificativ la reducerea consumului național și, astfel, la micșorarea necesității de a importa energie scumpă”, a spus acesta.

În prezent, Republica Moldova este dependentă de curentul de la Centrala de la Cuciurgan, iar de la 1 ianuarie, energia electrică ar urma să fie achiziționată din România în condițiile în care Gazprom va sista livrările de metan pentru regiunea stângă a Nistrului, care livrează curent părții drepte a Nistrului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#majorare #salariu #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.