Energia regenerabilă a ajuns la 14% din consum, dar tot nu ne scapă de criză

Energia regenerabilă a ajuns să reprezinte 14% din consumul național, contribuind semnificativ la reducerea dependenței de importurile scumpe și de energia de la MGRES. În prezent, sursele regenerabile, împreună cu CET-2 și CET-Nord, au produs 41% din consumul final de energie, în timp ce 31% provine de la MGRES și 27% din importuri din România, a declarat Secretarul de Stat la Ministerul Energiei, Constantin Borosan.

Deși energia regenerabilă a înregistrat progrese notabile, deficitul de energie încă nu este acoperit complet. O parte din energia importată din România este achiziționată de la companiile de stat la prețuri plafonate, dar în perioadele de vârf de consum, între orele 7-11 și 18-23, energia este cumpărată de pe piața OPCOM, la prețuri mult mai mari, atingând 200 Euro/MWh pe 16 decembrie.

Borosan a subliniat importanța economisirii de energie de către toți cetățenii. „Dacă fiecare dintre noi folosim energia rațional, putem contribui semnificativ la reducerea consumului național și, astfel, la micșorarea necesității de a importa energie scumpă”, a spus acesta.

În prezent, Republica Moldova este dependentă de curentul de la Centrala de la Cuciurgan, iar de la 1 ianuarie, energia electrică ar urma să fie achiziționată din România în condițiile în care Gazprom va sista livrările de metan pentru regiunea stângă a Nistrului, care livrează curent părții drepte a Nistrului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#majorare #salariu #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.