Erdogan joacă tare: mai puțin gaz rusesc, mai mult LNG american

Turcia ar putea să-și asigure peste jumătate din necesarul de gaze naturale până la sfârșitul anului 2028 prin creșterea producției interne și prin majorarea importurilor de gaz natural lichefiat (LNG) din Statele Unite. Această schimbare ar reduce drastic dependența de Rusia și Iran – ultimele două state care mai furnizează gaze în volume mari unei țări europene.

Presiunea Washingtonului joacă un rol central în această reconfigurare. La întâlnirea de la Casa Albă din 25 septembrie, președintele SUA, Donald Trump, i-a cerut omologului său turc, Recep Tayyip Erdogan, să reducă importurile de energie din Rusia. Diversificarea aprovizionării ar întări securitatea energetică a Turciei și i-ar susține ambițiile de a deveni un hub regional de gaze, exportând LNG și propria producție către Europa, în timp ce ar consuma intern gazul rusesc și iranian, notează Reuters.

Deși Rusia rămâne cel mai mare furnizor al Turciei, cota sa a scăzut de la peste 60% acum două decenii la 37% în prima jumătate a anului 2025. Majoritatea statelor europene au renunțat complet la gazul rusesc după invazia Ucrainei din 2022. Contractele pe termen lung ale Moscovei, care prevăd livrarea a 22 miliarde metri cubi (bcm) anual prin gazoductele Blue Stream și TurkStream, sunt aproape de expirare. În același timp, contractul Iranului (10 bcm) expiră în 2026, iar cele cu Azerbaidjan, totalizând 9,5 bcm, sunt valabile până în 2030 și 2033.

Analistul energetic Sohbet Karbuz subliniază că Turcia ar putea reînnoi o parte din aceste contracte, dar cu volume reduse și condiții mai flexibile pentru a diversifica sursele de aprovizionare.

Compania de stat TPAO accelerează exploatarea zăcămintelor locale, iar terminalele LNG au fost extinse pentru a primi gaze din SUA și Algeria. În urma acestor investiții, producția internă și importurile de LNG contractate ar putea depăși 26 bcm anual până în 2028, față de 15 bcm în prezent. Aceasta ar acoperi mai mult de jumătate din cererea de circa 53 bcm a Turciei, reducând necesarul de gaze prin conducte la 26 bcm – mult sub cele 41 bcm contractate în prezent din Rusia, Iran și Azerbaidjan.

Pentru a susține tranziția, Ankara a semnat contracte LNG cu furnizori americani în valoare de 43 miliarde dolari, inclusiv un acord pe 20 de ani cu Mercuria încheiat în septembrie. Capacitatea totală de import LNG a Turciei a ajuns la 58 bcm anual, suficientă pentru a acoperi întregul consum național.

Chiar dacă teoretic Turcia ar putea renunța complet la gazul rusesc în următorii 2-3 ani, analiștii spun că Ankara nu o va face, deoarece gazul Moscovei rămâne competitiv ca preț și îi permite companiei BOTAS să negocieze mai dur cu alți furnizori.

Între timp, Turcia și-a început deja rolul de exportator regional: BOTAS a semnat contracte pentru a livra gaze către Ungaria și România. Totodată, Turcia menține relații energetice profunde cu Rusia – Rosatom construiește prima centrală nucleară a țării, iar Moscova rămâne principalul furnizor de țiței și motorină.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#turicia #gaz #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.