Este iarnă, iar Erdogan le promite turcilor mai mulţi bani la salariu în timp ce nemulţumirea poporului creşte

20 Dec. 2021, 09:51
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Dec. 2021, 09:51 // Actual //  bani.md

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat o majorare cu 50% a salariului minim la nivel naţional în încercarea de a-i proteja pe turci de creşterea dramatică a inflaţiei la numai câteva ore după ce banca centrală turcă a redus dobânzile pentru a patra lună consecutiv, scrie Financial Times.

Erdogan, al cărui partid de guvernământ asistă la o eroziune a susţinerii în sondaje pe fondul prăbuşirii lirei şi creşterii costurilor de trai, a catalogat majorarea drept una „istorică“ pentru muncitori, cu aproximativ 40% dintre aceştia câştigând salariul minim.

Dobânzile reale profund negative ale ţării pun presiune uriaşă pe lira turcească, ce s-a depreciat cu peste 50% în raport cu dolarul de la începutul anului. Prăbuşirea acesteia a provocat o creştere dramatică a inflaţiei într-o ţară puternic dependentă de importurile de energie şi materii prime.

Analiştii avertizează însă că majorarea salarială, deşi necesară pentru a-i proteja pe salariaţi de creşterea preţurilor alimentelor şi altor bunuri de bază, va fi în sine inflaţionistă.

Economiştii descriu determinarea lui Erdogan de sfidare a avertismentelor privind inflaţia ridicată drept un „experiment“ riscant şi fără precedent, care va duce probabil la scăparea de sub control a preţurilor, erodând şi mai mult nivelul de trai al unei populaţii care suferă deja de o sărăcie în creştere.

Mulţi turci nu-şi permit nici pâinea, iar multe brutării nu-şi permit să facă pâine, mulţi dintre turcii cei mai săraci stând la coadă pentru pâinea furnizată de stat, potrivit The New York Times, citat de Ziarul Financiar.

Oamenii suferă, se plânge un electrician care stă la o astfel de coadă. Acesta câştigă 2.900 de lire pe lună, iar chiria i-a crescut la 2.000 de lire. Soţia sa cumpără mai puţin din toate. „Ne descurcăm cu greu de pe-o zi pe alta“.

Nu numai oamenii suferă, ci şi companiile. Unele companii au de câştigat de pe urma deprecierii lirei, iar succesul anumitor sectoare, cum ar fi companiile aeriene, grupurile de apărare, constructorii auto şi producătorii din sectorul chimic, toate listate, a contribuit la un boom al exporturilor, impulsionând puternic economia, a cărei creştere este aşteptată să depăşească 9% în acest an, scrie Financial Times.

Însă acest lucru vine cu preţul unei inflaţii de 30% sau mai mult în următoarele luni, care va lovi nu numai companiile care se bazează pe importuri de energie şi materii prime, dar şi pe turcii de rând.

Reducerea dobânzilor şi anunţul privitor la salariul minim, dublate de un raport al Bloomberg privitor la o nouă injecţie de capital pentru băncile de stat ale ţării, alimentează speculaţii în creştere că Erdogan ar putea încerca să devanseze alegerile prezidenţiale şi parlamentare programate pentru mijlocul anului 2023.

Situaţia din Turcia este importantă pentru regiune în condiţiile în care ţara tinde să-i şantajeze pe europeni în problema refugiaţiilor atunci când are nevoie de bani.

Realitatea Live

17 Feb. 2026, 12:15
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Feb. 2026, 12:15 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a respins criticile potrivit cărora performanța economică ar trebui evaluată exclusiv prin PIB, subliniind că statele nordice pun accent pe bunăstarea generală și pe echilibrul social, se arată într-o postare a liderului finlandez pe rețeaua X.

Într-o declarație recentă, liderul finlandez a remarcat ironic că întrebarea despre fericire vine „din a doua cea mai fericită țară din lume către cea mai fericită”, sugerând că modelul nordic oferă deja răspunsuri clare.

Stubb a criticat abordarea unor economiști care se concentrează doar pe indicatorii de tip PIB.

„Uneori, când aud discursul mai ales al economiștilor care privesc PIB-ul brut ca măsura universală cred că noi, cei din țările nordice, valorizăm societățile de bunăstare, care combină economii de piață deschise cu plase de siguranță solide”, a declarat președintele Finlandei.

Potrivit acestuia, datele internaționale arată constant performanța ridicată a statelor nordice pe multiple dimensiuni.

„Dacă mă uit la coeficientul Gini și la alți indicatori internaționali, fie că vorbim de justiție, nivel scăzut de corupție, deschidere, bunăstare, mediu, libertatea presei sau egalitate de gen, țările nordice sunt în top 10. Nu accept argumentul că ne descurcăm prost. Eu sunt, sincer, foarte mulțumit”, a punctat Stubb.