Europa s-a blocat în cursa globală a bateriilor pentru economia verde. Taie investiţii și renunţă la Proiecte

Northvolt, start-up-ul suedez de top în cursa globală a bateriilor pentru economia verde, a anunțat o reevaluare strategică a modelului de afaceri și planurilor de creștere. CEO-ul Peter Carlsson a sugerat posibile întârzieri în expansiunea internațională, în timp ce producția la uzina din apropierea cercului polar rămâne sub capacitate.

BASF, gigantul chimic german, își reevaluează și el planurile masive de investiții în rețeaua globală de producție de materiale pentru baterii electrice. Deciziile lor reflectă provocările pe care le întâmpină industria europeană a bateriilor electrice, inclusiv cererea redusă pentru mașini electrice și concurența acerbă din partea producătorilor asiatici.

Northvolt, care a livrat prima baterie în 2021, se confruntă acum cu dificultăți semnificative. Sectorul frânează pe fondul încetinirii cererii globale, iar compania suedeză a pierdut un contract de 2 miliarde de dolari cu BMW în favoarea Samsung SDI din Coreea de Sud.

De asemenea, politicienii suedezi sunt nemulțumiți de posibila abandonare a planurilor de a construi o fabrică de catozi în Borlänge. La rândul său, BASF și partenerul francez Eramet au renunțat la un proiect de 2,6 miliarde de dolari pentru un complex de rafinare în Indonezia.

Volkswagen, prin subsidiara sa PowerCo, a amânat pe termen nelimitat planurile de a construi o a patra fabrică de baterii în Europa, iar Svolt din China a abandonat un proiect similar în Germania.

În contextul actual, investițiile în industria bateriilor europene devin tot mai riscante. Totuși, liderii din industrie subliniază că Europa nu-și poate permite să renunțe la această componentă crucială a lanțului de aprovizionare, esențială atât pentru industria auto, cât și pentru stocarea de energie regenerabilă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.