Europa trece printr-un boom al centrelor de date alimentat de pandemie

Oameni din întreaga lume au contabilizat zeci de miliarde de ore pe Zoom, Netflix şi pe tot felul de alte aplicaţii online pentru utilizat de acasă în ultimele 18 luni, scrie Deutsche Welle.

Dar o dezertare în masă către lumea online necesită mult spaţiu în lumea fizică.

Aceasta înseamnă centre de date, clădiri şi depozite care stochează informaţii şi diverse aplicaţii critice folosite de companii de diferite dimensiuni şi nu sunt doar de giganţii ai tehnologiei, scrie Ziarul Financiar.

În întreaga lume, cererea de centre de date este în plină expansiune.

Se estimează că piaţa centrelor de date din SUA va creşte cu 14% în 2021 în ceea ce priveşte capacitatea, potrivit CBRE, o companie de consultanţă imobiliară.

Şi India are în faţă o creştere uriaşă a cererii pentru centre de date, utilizarea internetului crescând rapid în rândul celor 1,4 miliarde de locuitori. În Europa, piaţa creşte neobişnuit de repede.

Primul trimestru al anului 2021 a fost fără precedent în ceea ce priveşte închirierea de spaţiu pentru centre de date, o mare parte parte din tranzacţii fiind pentru spaţii aflate încă în faza de construcţie.

„Sectorul este pe o traiectorie de creştere fenomenală din 2016″, a declarat Andrew Jay, şeful Data Center Solutions la CBRE.

„În ciuda unor întârzieri de construcţie pe termen scurt la început, pandemia a accelerat creşterea cererii pentru centre de date”. Însă această explozie creează presiuni pe mediu.

Centrele de date sunt mari consumatoare de energie şi de apă, pentru răcirea sistemelor de calcul.

#centre de date #stocare #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tensiunile din Orientul Mijlociu ating un nou punct critic după ce, în weekend, Parlamentul Iranului a votat în favoarea blocării Strâmtorii Ormuz, ca răspuns la loviturile aeriene efectuate de Statele Unite asupra unor obiective iraniene. Decizia finală urmează să fie luată de Consiliul Suprem de Securitate Națională, condus de un reprezentant al liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, relatează Reuters, citând postul iranian Press TV.

Iranul a mai amenințat în trecut cu închiderea acestui culoar strategic, dar nu a dus niciodată amenințarea la capăt. Totuși, importanța geo-energetică a strâmtorii Ormuz rămâne uriașă.

Strâmtoarea Ormuz, care leagă Golful Persic de Golful Oman și Marea Arabiei, are o lățime de doar 33 de kilometri în cel mai îngust punct. Prin acest canal maritim trece aproximativ o cincime din livrările globale de petrol și gaze naturale, potrivit companiei de analiză Vortexa. Între 2022 și mai 2025, prin Ormuz s-au transportat zilnic între 17,8 și 20,8 milioane de barili de petrol, combustibili și condensat.

Țări precum Irakul, Iranul, Kuweitul, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită – membri OPEC – exportă prin această rută cea mai mare parte a petrolului lor, în special către piețele asiatice. Totuși, EAU și Arabia Saudită încearcă de ani de zile să dezvolte rute alternative. În 2024, autoritățile americane au informat că aceste două state pot redirecționa prin conducte terestre până la 2,6 milioane de barili pe zi.

Qatar, unul dintre cei mai mari exportatori de gaz natural lichefiat (GNL) din lume, își expediază aproape întreaga producție tot prin Strâmtoarea Ormuz. Orice blocaj aici ar avea efecte directe asupra prețurilor globale la energie.

Paza strategică a zonei este asigurată de Flota a 5-a a Marinei SUA, staționată în Bahrain. Acest detaliu face din Ormuz un punct fierbinte unde riscul unei confruntări directe între Iran și Occident rămâne ridicat.

De-a lungul deceniilor, Iranul a folosit Strâmtoarea Ormuz ca instrument de presiune. În timpul războiului Iran–Irak (1980–1988), cele două țări au vizat navele petroliere inamice într-un episod cunoscut drept „Războiul tancurilor petroliere”. În 1988, un vas de război american a doborât un avion civil iranian, ucigând 290 de persoane – un incident care a tensionat sever relațiile bilaterale.

În 2012, Teheranul a amenințat din nou cu închiderea strâmtorii după sancțiunile impuse de SUA și UE. În 2019, patru nave – inclusiv două petroliere saudite – au fost atacate în apropiere de Ormuz. În 2023 și 2024, Iranul a capturat mai multe vase comerciale în zonă, ca răspuns la reținerile făcute de SUA asupra unor tancuri petroliere legate de regimul de la Teheran.

Blocarea Strâmtorii Ormuz ar avea consecințe catastrofale pentru piața globală a energiei. Deși o parte din exporturi pot fi deviate, impactul psihologic și economic ar declanșa probabil creșteri masive de prețuri la petrol și gaz, afectând grav economiile importatoare din Asia și Europa.