Evoluție surpriză pe piața de panificație! O mare companie a statului a avut un profit de peste 20 milioane de lei

Combinatul de panificație Franzeluța a raportat o creștere remarcabilă a cifrei de afaceri în anul 2023, conform raportului financiar al companiei. Cifra de afaceri pentru acest an a totalizat 730,8 milioane de lei, reprezentând o creștere de 7,1% față de anul precedent, când s-a situat la 682,5 milioane de lei.

Această creștere impresionantă a fost susținută de o serie de factori. Costul vânzărilor pentru Franzeluța a înregistrat o scădere semnificativă, ajungând la 584,2 milioane de lei, cu 1,1% mai puțin decât în anul anterior. Acest lucru a fost posibil datorită reducerii consumului de materii prime cu 20,3%, a materialelor pentru împachetare a produselor finite cu 9,6%, și a amortizării mijloacelor fixe cu 8,7%.

Profitul net al companiei a înregistrat, de asemenea, o transformare majoră, trecând de la o pierdere de 19 milioane de lei în 2022 la un profit de 20,3 milioane de lei în 2023. Rentabilitatea veniturilor din vânzări a atins 20,05%, reflectând un raport procentual între profitul brut și volumul vânzărilor.

Rentabilitatea activelor la Franzeluța a fost de 7,23%, indicând o eficiență crescută în utilizarea activelor companiei. Această creștere a rentabilității activelor a fost influențată pozitiv de o mai mare rotație a activelor, care a crescut de la 2,17 la 2,27 în raport cu anul precedent.

La sfârșitul anului 2023, activele totale ale companiei Franzeluța s-au cifrat la 330,7 milioane de lei, reflectând o bază solidă pentru continuarea creșterii și performanței în anii următori.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#franzeluta profit #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.