Exodul rușilor, după invazia din Ucraina. Aproape 1 milion de oameni ar fi plecat din țară în 2022

Sute de mii de ruși și-au părăsit țara de la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei.

Rușii au început să plece încă dinainte de războiul din Ucraina, inclusiv cei care nu au fost de acord cu anexarea Crimeei de către Moscova în 2014 și cu noile legi care au facilitat pedepsirea disidenței. Mulți s-au stabilit în statele baltice și în alte țări din UE, precum și în Georgia.

Primul val a venit în martie și aprilie anul trecut – noii emigranți au declarat pentru BBC că sunt împotriva războiului și au fost dezamăgiți că mai mulți ruși nu au ieșit să protesteze. Simțindu-se izolați și în pericol, au considerat că este mai sigur să plece.

Președintele Putin a început o mobilizare militară în septembrie 2022. Descrisă ca fiind „parțială” de către autorități, în realitate aceasta însemna că majoritatea bărbaților riscau să fie recrutați. Au urmat numeroase rapoarte privind instruirea slabă și echipamentul insuficient furnizat noilor recruți.

Bărbații și familiile lor au început să plece în masă, creând cozi de zile întregi la granițele Rusiei cu Georgia și Kazahstan. Purtătorul de cuvânt oficial al președintelui rus, Dmitri Peskov, a negat faptul că rușii plecau în masă pentru a evita să fie recrutați.

Nu există cifre exacte cu privire la numărul de persoane care au părăsit Rusia, dar estimările variază de la sute de mii la câteva milioane. În luna mai, Ministerul britanic al Apărării a estimat că 1,3 milioane de persoane vor părăsi Rusia în 2022.

Alte estimări de cifre din diverse surse confirmă tendința. Revista Forbes a citat surse din interiorul autorităților ruse care au declarat că între 600.000 și 1.000.000 de persoane au plecat în 2022. The Bell și RTVi – ambele media rusești independente – au publicat cifre comparabile.

În ultimele 15 luni, aproximativ 155.000 de ruși au primit permise de ședere temporară, în mod colectiv, în țările UE, în mai multe țări din Balcani, Caucaz și Asia Centrală.

Aproape 17.000 au solicitat azil politic în țările UE, dar doar aproximativ 2.000 l-au primit, potrivit Agenției pentru Azil a Uniunii Europene. Ministerul rus de Interne afirmă că în 2022 au solicitat pașapoarte străine cu 40% mai mulți decât în anul precedent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#exod #ruși #razboi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uliana Bădărău a fost numită în funcția de membru al Curții de Conturi, pentru un termen de cinci ani, după ce Parlamentul a votat un proiect de hotărâre în acest sens cu susținerea a 58 de deputați. După adoptarea deciziei, aceasta a depus jurământul în plenul Legislativului.

Candidatura Ulianei Bădărău a fost înaintată de președinta Curții de Conturi, Tatiana Șevciuc, în urma desfășurării unui concurs public. În același timp, proiectul de hotărâre prevede încetarea mandatului lui Eduard Moroșan, al cărui termen de exercitare a funcției de membru al Curții de Conturi a expirat.

Uliana Bădărău este licențiată și are studii de master în drept. De-a lungul carierei, aceasta a acumulat o experiență profesională extinsă în sectorul public, activând anterior în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Ministerului Economiei.

Conform legislației în vigoare, membrii Curții de Conturi sunt numiți de Parlament, la propunerea președintelui instituției, pentru un mandat de cinci ani. Selectarea acestora are loc în baza unui concurs public, iar numirea se face cu votul majorității deputaților aleși.

Curtea de Conturi este condusă de Tatiana Șevciuc, în calitate de președintă, și are în componență șase membri: Sergiu Știrbu, Alexandru Munteanu, Natalia Trofim, Nina Onofrei, Maria Tabacari și nou-numita membră, Uliana Bădărău.