Exodul rușilor, după invazia din Ucraina. Aproape 1 milion de oameni ar fi plecat din țară în 2022

Sute de mii de ruși și-au părăsit țara de la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei.

Rușii au început să plece încă dinainte de războiul din Ucraina, inclusiv cei care nu au fost de acord cu anexarea Crimeei de către Moscova în 2014 și cu noile legi care au facilitat pedepsirea disidenței. Mulți s-au stabilit în statele baltice și în alte țări din UE, precum și în Georgia.

Primul val a venit în martie și aprilie anul trecut – noii emigranți au declarat pentru BBC că sunt împotriva războiului și au fost dezamăgiți că mai mulți ruși nu au ieșit să protesteze. Simțindu-se izolați și în pericol, au considerat că este mai sigur să plece.

Președintele Putin a început o mobilizare militară în septembrie 2022. Descrisă ca fiind „parțială” de către autorități, în realitate aceasta însemna că majoritatea bărbaților riscau să fie recrutați. Au urmat numeroase rapoarte privind instruirea slabă și echipamentul insuficient furnizat noilor recruți.

Bărbații și familiile lor au început să plece în masă, creând cozi de zile întregi la granițele Rusiei cu Georgia și Kazahstan. Purtătorul de cuvânt oficial al președintelui rus, Dmitri Peskov, a negat faptul că rușii plecau în masă pentru a evita să fie recrutați.

Nu există cifre exacte cu privire la numărul de persoane care au părăsit Rusia, dar estimările variază de la sute de mii la câteva milioane. În luna mai, Ministerul britanic al Apărării a estimat că 1,3 milioane de persoane vor părăsi Rusia în 2022.

Alte estimări de cifre din diverse surse confirmă tendința. Revista Forbes a citat surse din interiorul autorităților ruse care au declarat că între 600.000 și 1.000.000 de persoane au plecat în 2022. The Bell și RTVi – ambele media rusești independente – au publicat cifre comparabile.

În ultimele 15 luni, aproximativ 155.000 de ruși au primit permise de ședere temporară, în mod colectiv, în țările UE, în mai multe țări din Balcani, Caucaz și Asia Centrală.

Aproape 17.000 au solicitat azil politic în țările UE, dar doar aproximativ 2.000 l-au primit, potrivit Agenției pentru Azil a Uniunii Europene. Ministerul rus de Interne afirmă că în 2022 au solicitat pașapoarte străine cu 40% mai mulți decât în anul precedent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#exod #ruși #razboi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.