Exodul rușilor, după invazia din Ucraina. Aproape 1 milion de oameni ar fi plecat din țară în 2022

Sute de mii de ruși și-au părăsit țara de la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei.

Rușii au început să plece încă dinainte de războiul din Ucraina, inclusiv cei care nu au fost de acord cu anexarea Crimeei de către Moscova în 2014 și cu noile legi care au facilitat pedepsirea disidenței. Mulți s-au stabilit în statele baltice și în alte țări din UE, precum și în Georgia.

Primul val a venit în martie și aprilie anul trecut – noii emigranți au declarat pentru BBC că sunt împotriva războiului și au fost dezamăgiți că mai mulți ruși nu au ieșit să protesteze. Simțindu-se izolați și în pericol, au considerat că este mai sigur să plece.

Președintele Putin a început o mobilizare militară în septembrie 2022. Descrisă ca fiind „parțială” de către autorități, în realitate aceasta însemna că majoritatea bărbaților riscau să fie recrutați. Au urmat numeroase rapoarte privind instruirea slabă și echipamentul insuficient furnizat noilor recruți.

Bărbații și familiile lor au început să plece în masă, creând cozi de zile întregi la granițele Rusiei cu Georgia și Kazahstan. Purtătorul de cuvânt oficial al președintelui rus, Dmitri Peskov, a negat faptul că rușii plecau în masă pentru a evita să fie recrutați.

Nu există cifre exacte cu privire la numărul de persoane care au părăsit Rusia, dar estimările variază de la sute de mii la câteva milioane. În luna mai, Ministerul britanic al Apărării a estimat că 1,3 milioane de persoane vor părăsi Rusia în 2022.

Alte estimări de cifre din diverse surse confirmă tendința. Revista Forbes a citat surse din interiorul autorităților ruse care au declarat că între 600.000 și 1.000.000 de persoane au plecat în 2022. The Bell și RTVi – ambele media rusești independente – au publicat cifre comparabile.

În ultimele 15 luni, aproximativ 155.000 de ruși au primit permise de ședere temporară, în mod colectiv, în țările UE, în mai multe țări din Balcani, Caucaz și Asia Centrală.

Aproape 17.000 au solicitat azil politic în țările UE, dar doar aproximativ 2.000 l-au primit, potrivit Agenției pentru Azil a Uniunii Europene. Ministerul rus de Interne afirmă că în 2022 au solicitat pașapoarte străine cu 40% mai mulți decât în anul precedent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#exod #ruși #razboi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.