Explozie de cartele pasive la Moldtelecom: Piața de telefonie mobilă se duce în jos pe segmentul prepaid

La sfârșitul trimestrului II din 2024, numărul total de cartele SIM active și pasive din Republica Moldova a scăzut la 4,74 milioane, înregistrând o reducere de 8,6% (447,3 mii) comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut și o scădere de 8,5% (443,0 mii) față de trimestrul IV 2023. Această scădere este cauzată în principal de reducerea numărului de cartele prepaid, arată datele ANRCETI.

Cartelele pasive au înregistrat valori semnificative, cele mai multe fiind raportate de Moldtelecom (437,9 mii), Moldcell (329,4 mii) și Orange (303,2 mii), acestea reprezentând 22,6% din totalul cartelelor SIM, în timp ce cartelele active au constituit 77,4%.

Rata de penetrare a serviciilor de telefonie mobilă (SIM-uri active) a scăzut cu 10,6 puncte procentuale, ajungând la 151,5 cartele SIM active la 100 de locuitori, ceea ce reflectă că mulți utilizatori dețin mai multe cartele.

În ceea ce privește evoluția pe furnizori, Orange Moldova a înregistrat cea mai mare pierdere de cartele SIM active, cu 272,3 mii mai puține, urmată de Moldcell (68,2 mii) și Moldtelecom (30 mii). Această tendință reflectă o tranziție clară a pieței de la cartelele prepaid la abonamentele postpaid, pe măsură ce consumatorii preferă pachete personalizate și avantajoase oferite de planurile de abonament.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cartele #orange #moldtelecom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 10 mii de persoane au semnat o petiție publică, lansată de Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ), prin care este solicitată organizarea unor audieri publice privind înghețarea valorii de referință în bugetul de stat pentru anul 2026 la nivelul de 2500 de lei. Demersul a fost făcut public pe 19 decembrie 2025.

În urma ședinței naționale a liderilor sindicali, Federația a transmis scrisori oficiale către președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, și premierul Alexandru Munteanu, cerând implicarea autorităților în examinarea impactului deciziei bugetare asupra sistemului educațional și de cercetare.

Potrivit FSEȘ, menținerea valorii de referință la nivelul actual afectează grav remunerarea, demnitatea profesională și stabilitatea personalului din educație și cercetare. În acest context, sindicatele cer ca în noua lege a salarizării să fie introdus un mecanism automat de indexare a valorii de referință, proporțional cu rata anuală a inflației.

Reprezentanții sindicatelor subliniază că o astfel de prevedere ar asigura predictibilitate și echitate salarială și ar proteja veniturile angajaților în condițiile creșterii costului vieții.

FSEȘ solicită organizarea audierilor publice cu participarea sindicatelor, mediului academic și a societății civile, pentru a discuta efectele înghețării valorii de referință înainte de adoptarea finală a bugetului de stat pentru anul 2026.

Autoritățile au anunțat că lefurile cadrelor didactice nu vor fi majorate de la 1 ianuarie 2026, creșterile salariale urmând a fi aplicate nu mai devreme de luna septembrie.