Explozie de cartele pasive la Moldtelecom: Piața de telefonie mobilă se duce în jos pe segmentul prepaid

La sfârșitul trimestrului II din 2024, numărul total de cartele SIM active și pasive din Republica Moldova a scăzut la 4,74 milioane, înregistrând o reducere de 8,6% (447,3 mii) comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut și o scădere de 8,5% (443,0 mii) față de trimestrul IV 2023. Această scădere este cauzată în principal de reducerea numărului de cartele prepaid, arată datele ANRCETI.

Cartelele pasive au înregistrat valori semnificative, cele mai multe fiind raportate de Moldtelecom (437,9 mii), Moldcell (329,4 mii) și Orange (303,2 mii), acestea reprezentând 22,6% din totalul cartelelor SIM, în timp ce cartelele active au constituit 77,4%.

Rata de penetrare a serviciilor de telefonie mobilă (SIM-uri active) a scăzut cu 10,6 puncte procentuale, ajungând la 151,5 cartele SIM active la 100 de locuitori, ceea ce reflectă că mulți utilizatori dețin mai multe cartele.

În ceea ce privește evoluția pe furnizori, Orange Moldova a înregistrat cea mai mare pierdere de cartele SIM active, cu 272,3 mii mai puține, urmată de Moldcell (68,2 mii) și Moldtelecom (30 mii). Această tendință reflectă o tranziție clară a pieței de la cartelele prepaid la abonamentele postpaid, pe măsură ce consumatorii preferă pachete personalizate și avantajoase oferite de planurile de abonament.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cartele #orange #moldtelecom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Discuțiile privind o eventuală închidere a Laboratorului Biologic pentru Protecția Plantelor din Soroca ar putea genera un șoc structural pentru agricultura ecologică din nordul Republicii Moldova și pentru segmentul de producție certificată la nivel național. Avertismentul vine din partea economistului Iurie Rija.

Potrivit expertului, unitatea aflată în subordinea Ministerului Agriculturii reprezintă una dintre cele mai importante verigi tehnice ale agriculturii ecologice din regiune deservește aproximativ 2.900 de hectare certificate organic.

Rija subliniază că rolul laboratorului depășește simpla dimensiune administrativă. Aici sunt produse preparate biologice precum Rizoplan și Trihodermin, utilizate la tratarea semințelor și protecția culturilor împotriva bolilor de sol elemente tehnologice esențiale în agricultura ecologică.

Expertul explică faptul că particularitatea acestor produse constă în caracterul lor viu: bacteriile și microorganismele active au o viabilitate limitată, iar eficiența depinde de rapiditatea aplicării. Intervalul optim dintre tratarea seminței și încorporarea în sol este de aproximativ 24 de ore, iar depășirea acestui termen reduce semnificativ eficacitatea biologică.

În aceste condiții, proximitatea laboratorului devine o cerință tehnologică critică. Centralizarea sau relocarea serviciilor ar putea genera întârzieri operaționale, costuri suplimentare de transport și riscuri de compromitere a tratamentelor, avertizează economistul.

Impactul economic ar putea fi imediat pentru fermierii din regiune, care și-au construit modelele de business pe tehnologii biologice și investiții în certificare. Orice discontinuitate în lanțul tehnologic poate duce la pierderi de producție, dezechilibre fitosanitare și dificultăți în menținerea conformității cu standardele europene.

Iurie Rija atrage atenția că laboratorul reprezintă și o investiție acumulată în ani de experiență și adaptare la specificul pedoclimatic local. În contextul în care politicile europene promovează reducerea pesticidelor chimice și extinderea agriculturii ecologice, o eventuală desființare ar transmite un semnal contradictoriu față de obiectivele de dezvoltare durabilă.

Expertul consideră că, înaintea unei decizii finale, este necesară o analiză tehnico-economică aprofundată și consultarea directă a operatorilor agricoli afectați.

„În joc nu este doar funcționarea unui laborator, ci stabilitatea unei componente sensibile și valoroase a agriculturii moldovenești”, a concluzionat economistul.