Exporturile de aur ale Elveției către China au urcat în luna iulie la cel mai ridicat nivel din 2016

Exporturile elveţiene de aur către China au urcat în iulie la cel mai ridicat nivel începând din decembrie 2016, arată datele publicate joi de autorităţile vamale elveţiene, cererea pentru metalul galben îmbunătăţindu-se pe cea mai mare piaţă din lume, transmite Reuters, citat de Agerpres.

Elveţia este cel mai mare centru global de rafinare a aurului şi un hub de tranzit pentru metalul galben. Datele privind exporturile furnizează informaţii privind tendinţele de pe piaţă.

Luna trecută, Elveţia a livrat în China continentală 80,1 tone de aur, în valoare de 4,4 miliarde de franci elveţieni (4,6 miliarde de dolari), în creştere de la 32,5 tone de aur în iunie.

În iulie, preţul aurului a scăzut sub 1.700 dolari uncia, de la nivelul anterior de peste 2.000 dolari uncia, în condiţiile în care băncile centrale au înăsprit politica monetară.

Consumatorii de retail din ţări cum ar fi China cumpără deseori mai puţin când preţurile cresc şi mai mult când ele scad. De asemenea, statul chinez a ridicat în iulie restricţiile impuse anterior.

Luna trecută, Elveţia a livrat în total 186,2 tone de aur, de asemenea, cel mai ridicat nivel începând din 2016, din care 15,8 tone de aur către India – o altă piaţă importantă.

Totodată, datele publicate joi de autorităţile vamale arată că Elveţia a importat 261 kg de aur din Rusia, astfel încât în total a importat în perioada mai-iulie 3,6 tone, în valoare de 225 milioane franci elveţieni (235 milioane de dolari). Luna aceasta, Elveţia a interzis importurile de aur din Rusia.

#aur #Elveția #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite urmează să părăsească oficial Organizația Mondială a Sănătății (OMS) joi, decizie care vine în ciuda avertismentelor că retragerea va afecta atât sănătatea publică din SUA, cât și sistemul global de sănătate. Retragerea are loc și în contradicție cu legislația americană, care obligă Washingtonul să achite circa 260 de milioane de dolari în cotizații restante către agenția ONU, scrie REUTERS

Președintele Donald Trump a notificat ieșirea SUA din OMS în prima zi a mandatului său din 2025, prin ordin executiv. Conform legii americane, retragerea necesită un preaviz de un an și plata tuturor obligațiilor financiare înainte de plecare. Joi, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a acuzat OMS că nu a reușit să „gestioneze și să împărtășească informații”, și a susținut că acest eșec a costat SUA trilioane de dolari, motiv pentru care președintele a decis suspendarea transferurilor viitoare de fonduri și resurse către OMS.

„Poporul american a plătit mai mult decât suficient acestei organizații”, a transmis purtătorul de cuvânt într-un e-mail.

Experți în sănătate globală au cerut o reconsiderare a deciziei. Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat recent că speră ca SUA să revină asupra hotărârii: „Retragerea din OMS este o pierdere pentru Statele Unite și pentru întreaga lume”.

OMS a precizat că SUA nu au achitat încă cotizațiile pentru 2024 și 2025. Statele membre vor discuta situația retragerii SUA la Consiliul Executiv al OMS din februarie, a confirmat agenția pentru Reuters.

Profesorul Lawrence Gostin, director fondator al O’Neill Institute for Global Health Law, a calificat situația drept „o încălcare clară a legii americane”, adăugând însă că este „foarte probabil” ca președintele să nu suporte consecințe.

La Davos, Bill Gates, președintele Gates Foundation, a spus că nu se așteaptă ca SUA să revină în OMS pe termen scurt: „Lumea are nevoie de Organizația Mondială a Sănătății”.

Pentru OMS, ieșirea SUA a declanșat o criză bugetară: conducerea a fost redusă la jumătate, activitățile au fost restrânse, iar aproximativ un sfert din personal urmează să fie disponibilizat până la mijlocul anului. Washingtonul a fost cel mai mare contributor al agenției, cu circa 18% din finanțarea totală.