Exporturile de aur ale Elveției către China au urcat în luna iulie la cel mai ridicat nivel din 2016

Exporturile elveţiene de aur către China au urcat în iulie la cel mai ridicat nivel începând din decembrie 2016, arată datele publicate joi de autorităţile vamale elveţiene, cererea pentru metalul galben îmbunătăţindu-se pe cea mai mare piaţă din lume, transmite Reuters, citat de Agerpres.

Elveţia este cel mai mare centru global de rafinare a aurului şi un hub de tranzit pentru metalul galben. Datele privind exporturile furnizează informaţii privind tendinţele de pe piaţă.

Luna trecută, Elveţia a livrat în China continentală 80,1 tone de aur, în valoare de 4,4 miliarde de franci elveţieni (4,6 miliarde de dolari), în creştere de la 32,5 tone de aur în iunie.

În iulie, preţul aurului a scăzut sub 1.700 dolari uncia, de la nivelul anterior de peste 2.000 dolari uncia, în condiţiile în care băncile centrale au înăsprit politica monetară.

Consumatorii de retail din ţări cum ar fi China cumpără deseori mai puţin când preţurile cresc şi mai mult când ele scad. De asemenea, statul chinez a ridicat în iulie restricţiile impuse anterior.

Luna trecută, Elveţia a livrat în total 186,2 tone de aur, de asemenea, cel mai ridicat nivel începând din 2016, din care 15,8 tone de aur către India – o altă piaţă importantă.

Totodată, datele publicate joi de autorităţile vamale arată că Elveţia a importat 261 kg de aur din Rusia, astfel încât în total a importat în perioada mai-iulie 3,6 tone, în valoare de 225 milioane franci elveţieni (235 milioane de dolari). Luna aceasta, Elveţia a interzis importurile de aur din Rusia.

#aur #Elveția #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu avertizează că procesul recent de reevaluare a bunurilor imobiliare poate duce la o creștere semnificativă a impozitului pe proprietate achitat anual de cetățeni, în condițiile în care valoarea cadastrală a locuințelor a crescut de 3–4 ori.

Potrivit lui Chicu, impozitul pe bunurile imobiliare se calculează ca procent din valoarea locuinței, iar majorarea valorii cadastrale va duce automat la sume mai mari de plată. „Dacă valoarea a crescut de patru ori, respectiv și impozitul anual va crește”, a declarat deputatul.

Ion Chicu a explicat că articolul 280 din Codul fiscal prevede în prezent o cotă minimă obligatorie de 0,05%, pe care autoritățile publice locale nu o pot coborî, chiar dacă anterior aplicau cote mai mici. Drept exemplu, el a menționat municipiul Chișinău, unde timp de mai mulți ani impozitul pe bunurile imobiliare a fost de 0,01%.

„Dacă valoarea imobilului a crescut de patru ori, iar autoritățile locale sunt obligate să aplice minimum 0,05%, atunci chiar și în cea mai favorabilă variantă suma impozitului se dublează”, a subliniat Chicu.

În acest context, deputații Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, din cadrul fracțiunii Alternativa, au înregistrat un proiect de modificare a Codului fiscal, care prevede eliminarea pragului minim al cotei de impozitare. Inițiativa urmărește să ofere autorităților publice locale libertatea de a stabili cote mai mici și să evite transferarea responsabilității politice asupra acestora.

„Scopul nostru este ca cetățenii să nu ajungă să plătească un impozit dublu pentru o locuință care, în realitate, nu s-a scumpit. Aceasta este esența inițiativei”, a declarat Ion Chicu.

Între timp, directorul general al Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii, a declarat săptămâna trecută, că la doar o săptămână de la lansarea rezultatelor evaluării și reevaluării bunurilor imobile, au fost depuse deja circa 900 de contestații de către cetățeni.