Exporturile de aur ale Elveției către China au urcat în luna iulie la cel mai ridicat nivel din 2016

Exporturile elveţiene de aur către China au urcat în iulie la cel mai ridicat nivel începând din decembrie 2016, arată datele publicate joi de autorităţile vamale elveţiene, cererea pentru metalul galben îmbunătăţindu-se pe cea mai mare piaţă din lume, transmite Reuters, citat de Agerpres.

Elveţia este cel mai mare centru global de rafinare a aurului şi un hub de tranzit pentru metalul galben. Datele privind exporturile furnizează informaţii privind tendinţele de pe piaţă.

Luna trecută, Elveţia a livrat în China continentală 80,1 tone de aur, în valoare de 4,4 miliarde de franci elveţieni (4,6 miliarde de dolari), în creştere de la 32,5 tone de aur în iunie.

În iulie, preţul aurului a scăzut sub 1.700 dolari uncia, de la nivelul anterior de peste 2.000 dolari uncia, în condiţiile în care băncile centrale au înăsprit politica monetară.

Consumatorii de retail din ţări cum ar fi China cumpără deseori mai puţin când preţurile cresc şi mai mult când ele scad. De asemenea, statul chinez a ridicat în iulie restricţiile impuse anterior.

Luna trecută, Elveţia a livrat în total 186,2 tone de aur, de asemenea, cel mai ridicat nivel începând din 2016, din care 15,8 tone de aur către India – o altă piaţă importantă.

Totodată, datele publicate joi de autorităţile vamale arată că Elveţia a importat 261 kg de aur din Rusia, astfel încât în total a importat în perioada mai-iulie 3,6 tone, în valoare de 225 milioane franci elveţieni (235 milioane de dolari). Luna aceasta, Elveţia a interzis importurile de aur din Rusia.

#aur #Elveția #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.