Exporturile din Ucraina afectate de tarifele exagerate la porturile de la Dunăre

Cu porturile ucrainene de la Marea Neagră blocate de Rusia, exportatorii de cereale care caută să folosească porturile de la Dunăre se confruntă cu o creştere rapidă şi nejustificată a tarifelor, a afirmat marţi Vadym Denysenko, consilier la Ministerul de Interne, transmite Reuters.

De la debutul invaziei ruseşti, în 24 februarie, Ucraina a fost obligată să îşi redirecţioneze exporturile de cereale pe calea ferată spre frontiera de Vest sau spre micile porturi de la Dunăre.

Înainte de începutul războiului, taxa de transbordare a cerealelor în porturile Reni şi Izmail era de 5-6 dolari pe tonă, iar după începerea ostilităţilor a urcat la 12 dolari pe tonă, a scris Vadym Denysenko pe pagina sa de Facebook. Acesta a adăugat că în aprilie taxa a urcat la 15 dolari pe tonă iar pentru mai a fost anunţată o taxă de 20 dolari pe tonă, scrie Agerpres.

Traderii au confirmat creşterea dar nu au precizat preţurile exacte, în timp ce autorităţile portuare spun că nu au nivelul exact al preţurilor, care este „stabilit de structurile comerciale”.

„Vorbim despre importanţa exporturilor, dar, din păcate, toate acestea se transformă pentru unii într-o oportunitate de a câştiga bani şi nu într-o oportunitate de a ajuta într-un fel economia”, a afirmat Denysenko.

Ministerul Agriculturii de la Kiev a anunţat săptămâna trecută că Ucraina a exportat 763.000 de tone de cereale în primele 29 de zile ale lunii aprilie, faţă de 2,8 milioane de tone în luna aprilie a anului trecut. Dar Denysenko susţine că s-a făcut puţin pentru îmbunătăţirea condiţiilor de export iar „piaţa devine un monopol”.

#Dunare #port #export #tarife

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.