Exporturile din Ucraina afectate de tarifele exagerate la porturile de la Dunăre

03 Mai 2022, 18:07
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
03 Mai 2022, 18:07 // Actual //  MD Bani

Cu porturile ucrainene de la Marea Neagră blocate de Rusia, exportatorii de cereale care caută să folosească porturile de la Dunăre se confruntă cu o creştere rapidă şi nejustificată a tarifelor, a afirmat marţi Vadym Denysenko, consilier la Ministerul de Interne, transmite Reuters.

De la debutul invaziei ruseşti, în 24 februarie, Ucraina a fost obligată să îşi redirecţioneze exporturile de cereale pe calea ferată spre frontiera de Vest sau spre micile porturi de la Dunăre.

Înainte de începutul războiului, taxa de transbordare a cerealelor în porturile Reni şi Izmail era de 5-6 dolari pe tonă, iar după începerea ostilităţilor a urcat la 12 dolari pe tonă, a scris Vadym Denysenko pe pagina sa de Facebook. Acesta a adăugat că în aprilie taxa a urcat la 15 dolari pe tonă iar pentru mai a fost anunţată o taxă de 20 dolari pe tonă, scrie Agerpres.

Traderii au confirmat creşterea dar nu au precizat preţurile exacte, în timp ce autorităţile portuare spun că nu au nivelul exact al preţurilor, care este „stabilit de structurile comerciale”.

„Vorbim despre importanţa exporturilor, dar, din păcate, toate acestea se transformă pentru unii într-o oportunitate de a câştiga bani şi nu într-o oportunitate de a ajuta într-un fel economia”, a afirmat Denysenko.

Ministerul Agriculturii de la Kiev a anunţat săptămâna trecută că Ucraina a exportat 763.000 de tone de cereale în primele 29 de zile ale lunii aprilie, faţă de 2,8 milioane de tone în luna aprilie a anului trecut. Dar Denysenko susţine că s-a făcut puţin pentru îmbunătăţirea condiţiilor de export iar „piaţa devine un monopol”.

Realitatea Live

29 Ian. 2026, 17:11
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
29 Ian. 2026, 17:11 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Bitcoin își prelungește scăderile și a revenit în zona de 87 000 de dolari, pe fondul deciziei Rezervei Federale a Statelor Unite (Fed) de a menține neschimbată dobânda de politică monetară, dar și al factorilor tehnici și geopolitici care apasă asupra piețelor.

După ce a testat fără succes rezistența din jurul nivelului de 90 500 de dolari, cea mai mare criptomonedă a schimbat direcția și a intrat din nou pe scădere, semnalând, potrivit analiștilor, riscul unei coborâri spre 85 000 de dolari. Evoluția vine într-un context în care dolarul american s-a întărit, iar investitorii s-au orientat masiv către materii prime, în special aur.

Aurul a atins noi maxime istorice, depășind pentru prima dată pragul de 5 600 de dolari uncia, în timp ce argintul a trecut de 120 de dolari. Cererea pentru metale prețioase este alimentată de incertitudini economice, tensiuni geopolitice și temeri legate de finanțele publice, ceea ce a redus interesul pentru active mai riscante, precum criptomonedele.

Decizia Fed de a păstra dobânzile neschimbate, după mai multe reduceri anul trecut, a fost anticipată de piețe. Totuși, mesajul de prudență privind inflația a susținut dolarul.

Analiștii subliniază că bitcoin se comportă în prezent mai degrabă ca un activ riscant, cu volatilitate ridicată, decât ca un refugiu împotriva deprecierii monedelor. Criptomoneda se află la aproximativ 30% sub maximul atins în toamnă și se mișcă într-un interval de consolidare, fără forța necesară pentru a sparge rezistențele importante.

Pe ansamblu, capitalizarea totală a pieței cripto a scăzut, iar majoritatea monedelor digitale mari au înregistrat pierderi. În paralel, în SUA continuă discuțiile privind reglementarea stablecoin-urilor, iar băncile avertizează asupra riscului ca sume uriașe din depozitele tradiționale să migreze către aceste active digitale, dacă vor fi permise dobânzi atractive.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!