Exporturile din Ucraina afectate de tarifele exagerate la porturile de la Dunăre

Cu porturile ucrainene de la Marea Neagră blocate de Rusia, exportatorii de cereale care caută să folosească porturile de la Dunăre se confruntă cu o creştere rapidă şi nejustificată a tarifelor, a afirmat marţi Vadym Denysenko, consilier la Ministerul de Interne, transmite Reuters.

De la debutul invaziei ruseşti, în 24 februarie, Ucraina a fost obligată să îşi redirecţioneze exporturile de cereale pe calea ferată spre frontiera de Vest sau spre micile porturi de la Dunăre.

Înainte de începutul războiului, taxa de transbordare a cerealelor în porturile Reni şi Izmail era de 5-6 dolari pe tonă, iar după începerea ostilităţilor a urcat la 12 dolari pe tonă, a scris Vadym Denysenko pe pagina sa de Facebook. Acesta a adăugat că în aprilie taxa a urcat la 15 dolari pe tonă iar pentru mai a fost anunţată o taxă de 20 dolari pe tonă, scrie Agerpres.

Traderii au confirmat creşterea dar nu au precizat preţurile exacte, în timp ce autorităţile portuare spun că nu au nivelul exact al preţurilor, care este „stabilit de structurile comerciale”.

„Vorbim despre importanţa exporturilor, dar, din păcate, toate acestea se transformă pentru unii într-o oportunitate de a câştiga bani şi nu într-o oportunitate de a ajuta într-un fel economia”, a afirmat Denysenko.

Ministerul Agriculturii de la Kiev a anunţat săptămâna trecută că Ucraina a exportat 763.000 de tone de cereale în primele 29 de zile ale lunii aprilie, faţă de 2,8 milioane de tone în luna aprilie a anului trecut. Dar Denysenko susţine că s-a făcut puţin pentru îmbunătăţirea condiţiilor de export iar „piaţa devine un monopol”.

#Dunare #port #export #tarife

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.