Fără taxe pentru ambalaje! Care sunt condițiile pe care trebuie le îndeplinească oamenii de afaceri

Deputații au votat, astăzi, în prima lectură, proiectul de modificare a Legii privind plata pentru poluarea mediului.

Inițiativa legislativă, care aparține vicepreședintei Comisiei mediu, climă și tranziție verde, Ina Coșeru, a fost elaborată în vederea eliminării neconcordanțelor legislative pentru implementarea eficientă a responsabilității extinse a producătorului (REP). Mecanismul REP obligă agenții economici să recupereze, să valorifice sau să recicleze produsele scoase din uz, fie în mod individual, fie colectiv. Concomitent cu aplicarea mecanismului REP, producătorii și importatorii de mărfuri achită și taxa pentru mărfurile care în procesul utilizării cauzează poluarea mediului. Acest lucru creează o presiune financiară dublă asupra mediului de afaceri. Astfel, se propune introducerea unui mecanism de scutire de taxa pentru ambalaje a acelor agenți economici care recuperează și reciclează ambalajele puse pe piață de către aceștia.

Totodată, se propune calcularea cotei taxei pentru ambalaje, în funcție de greutatea acestora și nu în baza numărului de unități de ambalaje, după cum prevede legislația în prezent. Potrivit autoarei inițiativei legislative, Ina Coșeru, acest lucru va asigura o evidență exactă a cantității de ambalaje ajunse deșeuri și se va putea calcula țintele de colectare a deșeurilor și taxa pentru fiecare agent economic în parte.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

O altă prevedere se referă la introducerea în Legea privind plata pentru poluarea mediului a unor poziții tarifare noi, care, conform noului nomenclator combinat al mărfurilor, reprezintă ambalaje fabricate din hârtie, carton, plastic, sticlă, metale și/sau lemn, care vor fi supuse taxei pentru ambalaje. În prezent, sunt taxate doar ambalajele din masă plastică, ambalajul primar compozit și ambalajul primar din aluminiu. Noile modificări prevăd și actualizarea definițiilor referitoare la ambalaje pentru a le aduce în conformitate cu legislația europeană.

Proiectul de modificare a Legii privind plata pentru poluarea mediului a fost supus consultărilor publice cu participarea reprezentanților mediului de afaceri și ai asociațiilor profesionale.

#taxa #ambalaje #business

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.