Fără taxe pentru ambalaje! Care sunt condițiile pe care trebuie le îndeplinească oamenii de afaceri

Deputații au votat, astăzi, în prima lectură, proiectul de modificare a Legii privind plata pentru poluarea mediului.

Inițiativa legislativă, care aparține vicepreședintei Comisiei mediu, climă și tranziție verde, Ina Coșeru, a fost elaborată în vederea eliminării neconcordanțelor legislative pentru implementarea eficientă a responsabilității extinse a producătorului (REP). Mecanismul REP obligă agenții economici să recupereze, să valorifice sau să recicleze produsele scoase din uz, fie în mod individual, fie colectiv. Concomitent cu aplicarea mecanismului REP, producătorii și importatorii de mărfuri achită și taxa pentru mărfurile care în procesul utilizării cauzează poluarea mediului. Acest lucru creează o presiune financiară dublă asupra mediului de afaceri. Astfel, se propune introducerea unui mecanism de scutire de taxa pentru ambalaje a acelor agenți economici care recuperează și reciclează ambalajele puse pe piață de către aceștia.

Totodată, se propune calcularea cotei taxei pentru ambalaje, în funcție de greutatea acestora și nu în baza numărului de unități de ambalaje, după cum prevede legislația în prezent. Potrivit autoarei inițiativei legislative, Ina Coșeru, acest lucru va asigura o evidență exactă a cantității de ambalaje ajunse deșeuri și se va putea calcula țintele de colectare a deșeurilor și taxa pentru fiecare agent economic în parte.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

O altă prevedere se referă la introducerea în Legea privind plata pentru poluarea mediului a unor poziții tarifare noi, care, conform noului nomenclator combinat al mărfurilor, reprezintă ambalaje fabricate din hârtie, carton, plastic, sticlă, metale și/sau lemn, care vor fi supuse taxei pentru ambalaje. În prezent, sunt taxate doar ambalajele din masă plastică, ambalajul primar compozit și ambalajul primar din aluminiu. Noile modificări prevăd și actualizarea definițiilor referitoare la ambalaje pentru a le aduce în conformitate cu legislația europeană.

Proiectul de modificare a Legii privind plata pentru poluarea mediului a fost supus consultărilor publice cu participarea reprezentanților mediului de afaceri și ai asociațiilor profesionale.

#taxa #ambalaje #business

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.