Fără taxe pentru ambalaje! Care sunt condițiile pe care trebuie le îndeplinească oamenii de afaceri

Deputații au votat, astăzi, în prima lectură, proiectul de modificare a Legii privind plata pentru poluarea mediului.

Inițiativa legislativă, care aparține vicepreședintei Comisiei mediu, climă și tranziție verde, Ina Coșeru, a fost elaborată în vederea eliminării neconcordanțelor legislative pentru implementarea eficientă a responsabilității extinse a producătorului (REP). Mecanismul REP obligă agenții economici să recupereze, să valorifice sau să recicleze produsele scoase din uz, fie în mod individual, fie colectiv. Concomitent cu aplicarea mecanismului REP, producătorii și importatorii de mărfuri achită și taxa pentru mărfurile care în procesul utilizării cauzează poluarea mediului. Acest lucru creează o presiune financiară dublă asupra mediului de afaceri. Astfel, se propune introducerea unui mecanism de scutire de taxa pentru ambalaje a acelor agenți economici care recuperează și reciclează ambalajele puse pe piață de către aceștia.

Totodată, se propune calcularea cotei taxei pentru ambalaje, în funcție de greutatea acestora și nu în baza numărului de unități de ambalaje, după cum prevede legislația în prezent. Potrivit autoarei inițiativei legislative, Ina Coșeru, acest lucru va asigura o evidență exactă a cantității de ambalaje ajunse deșeuri și se va putea calcula țintele de colectare a deșeurilor și taxa pentru fiecare agent economic în parte.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

O altă prevedere se referă la introducerea în Legea privind plata pentru poluarea mediului a unor poziții tarifare noi, care, conform noului nomenclator combinat al mărfurilor, reprezintă ambalaje fabricate din hârtie, carton, plastic, sticlă, metale și/sau lemn, care vor fi supuse taxei pentru ambalaje. În prezent, sunt taxate doar ambalajele din masă plastică, ambalajul primar compozit și ambalajul primar din aluminiu. Noile modificări prevăd și actualizarea definițiilor referitoare la ambalaje pentru a le aduce în conformitate cu legislația europeană.

Proiectul de modificare a Legii privind plata pentru poluarea mediului a fost supus consultărilor publice cu participarea reprezentanților mediului de afaceri și ai asociațiilor profesionale.

#taxa #ambalaje #business

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.