Fără taxe pentru ambalaje! Care sunt condițiile pe care trebuie le îndeplinească oamenii de afaceri

Deputații au votat, astăzi, în prima lectură, proiectul de modificare a Legii privind plata pentru poluarea mediului.

Inițiativa legislativă, care aparține vicepreședintei Comisiei mediu, climă și tranziție verde, Ina Coșeru, a fost elaborată în vederea eliminării neconcordanțelor legislative pentru implementarea eficientă a responsabilității extinse a producătorului (REP). Mecanismul REP obligă agenții economici să recupereze, să valorifice sau să recicleze produsele scoase din uz, fie în mod individual, fie colectiv. Concomitent cu aplicarea mecanismului REP, producătorii și importatorii de mărfuri achită și taxa pentru mărfurile care în procesul utilizării cauzează poluarea mediului. Acest lucru creează o presiune financiară dublă asupra mediului de afaceri. Astfel, se propune introducerea unui mecanism de scutire de taxa pentru ambalaje a acelor agenți economici care recuperează și reciclează ambalajele puse pe piață de către aceștia.

Totodată, se propune calcularea cotei taxei pentru ambalaje, în funcție de greutatea acestora și nu în baza numărului de unități de ambalaje, după cum prevede legislația în prezent. Potrivit autoarei inițiativei legislative, Ina Coșeru, acest lucru va asigura o evidență exactă a cantității de ambalaje ajunse deșeuri și se va putea calcula țintele de colectare a deșeurilor și taxa pentru fiecare agent economic în parte.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

O altă prevedere se referă la introducerea în Legea privind plata pentru poluarea mediului a unor poziții tarifare noi, care, conform noului nomenclator combinat al mărfurilor, reprezintă ambalaje fabricate din hârtie, carton, plastic, sticlă, metale și/sau lemn, care vor fi supuse taxei pentru ambalaje. În prezent, sunt taxate doar ambalajele din masă plastică, ambalajul primar compozit și ambalajul primar din aluminiu. Noile modificări prevăd și actualizarea definițiilor referitoare la ambalaje pentru a le aduce în conformitate cu legislația europeană.

Proiectul de modificare a Legii privind plata pentru poluarea mediului a fost supus consultărilor publice cu participarea reprezentanților mediului de afaceri și ai asociațiilor profesionale.

#taxa #ambalaje #business

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Goldman Sachs a redus semnificativ prognozele pentru prețul mediu al petrolului în 2025 și 2026, invocând riscurile tot mai mari generate de un război comercial global și de creșterea ofertei de țiței din partea OPEC+, ceea ce ar putea conduce la o recesiune economică, notează Reuters.

Conform noilor estimări, prețul mediu al petrolului Brent pentru 2025 este redus cu 5,5%, la 69 de dolari pe baril, iar prețul pentru WTI (West Texas Intermediate) cu 4,3%, la 66 de dolari. Pentru 2026, Goldman a scăzut prognoza și mai mult: cu 9% pentru Brent (62 USD/baril) și cu 6,3% pentru WTI (59 USD/baril).

„Riscurile pentru aceste prognoze revizuite sunt în continuare în scădere, mai ales pentru 2026, având în vedere amenințarea tot mai mare a unei recesiuni globale și, într-o măsură mai mică, a unei creșteri a ofertei OPEC+”, au precizat analiștii Goldman Sachs într-o notă transmisă investitorilor.

Vineri dimineață, la ora 04:08 GMT, Brent se tranzacționa la 69,59 USD/baril, iar WTI la 66,39 USD/baril.

Joi, prețurile petrolului au suferit cele mai mari scăderi procentuale din 2022 încoace, după ce președintele SUA, Donald Trump, a anunțat tarife comerciale reciproce impuse unui număr mare de țări. În paralel, opt membri OPEC+ au anunțat devansarea planului de eliminare a restricțiilor de producție, urmând să majoreze producția în luna mai.

Goldman a subliniat că această decizie demonstrează flexibilitatea OPEC+ de a implementa rapid creșteri mari ale producției, ceea ce reduce șansele ca prețul petrolului să fie susținut pe termen scurt de o scădere a ofertei.

Brokerul de pe Wall Street a ajustat în jos și prognoza privind creșterea cererii de petrol. Goldman se așteaptă acum ca cererea globală să crească doar cu 600.000 barili/zi în 2025, față de estimarea anterioară de 900.000 barili/zi, iar în 2026 creșterea a fost revizuită la 700.000 barili/zi.