Fermierii moldoveni, cu mâna întinsă după bani. AIPA se laudă că a început achitările pentru anul 2021

Fermierii moldoveni au depus un număr record de cereri pentru acordarea subvențiilor – 12 759 de aproape două ori mai mult față de anul 2020, potrivit datelor Agenției de Intervenție și Plăți în Agricultură.

Astfel, 8 522 (+66,8%) au fost depuse pentru subvenții post-investiționale pentru 4602 producători agricoli unici, 3 502 (+27,4%) – compensații pentru calamitățile naturale ce au compromis recolta agricolă în anul 2020 (exprimat prin ajutor umanitar – motorină) și 319 (+2,5%) – cereri de acordare a subvenției în avans (pentru dezvoltarea proiectelor start – up și îmbunătățirea nivelului de trai și de muncă în mediul rural).

Anul trecut agricultorii s-au pomenit pentru câteva săptămâni că nu pot primi banii din subvenții. Iar pe 13 septembrie, AIPA a reluat plățile pentru agricultori pe dosarele depuse pentru subvenții.

Acestea au fost blocate timp de câteva săptămâni, ca urmare a reorganizării structurale a Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, iar din data de 10 septembrie au fost redeschise liniile de finanțare.

Astfel, AIPA a transferat, pe luni 13 septembrie, către fermieri 32,2 milioane de lei pentru 184 de cereri de subvenționare. 18,2 milioane de lei au fost virate pentru 89 de cereri depuse pentru proiectele post-investiționale din 2020 și 14 milioane de lei pentru 95 de cereri – plăți directe pe cap de animal.

În anul 2020, au fost prevăzute 950 milioane lei pentru subvenţii, dar AIPA a primit 7.448 de cereri de subvenții în valoare totală de 1,22 miliarde de lei.

#fermieri #subvenții #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor ia în calcul modificarea modului de percepere a drepturilor de import pentru coletele comandate din afara țării, cu obiectivul ca un nou mecanism să poată fi aplicat începând cu 1 iulie. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul unei emisiuni la postul public Moldova 1.

Potrivit ministrului, autoritățile analizează mai multe opțiuni, inclusiv evitarea unei taxe fixe uniforme, care ar fi injustă pentru consumatori. „Nu cred că ar fi corect să pui o cotă de 5 euro pentru un colet de 5 euro și pentru unul de 150 de euro”, a subliniat Gavriliță, menționând că o astfel de abordare i-ar dezavantaja pe cei care fac achiziții mai mici sau mai ieftine.

Una dintre soluțiile discutate vizează preluarea unui model deja aplicat în Republica Moldova în cazul serviciilor digitale. În prezent, marile companii internaționale care vând subscripții sau software online sunt înregistrate în Moldova, aplică TVA și îl transferă direct la bugetul de stat. Ministerul Finanțelor își dorește replicarea acestui mecanism și în cazul comerțului online cu bunuri fizice, astfel încât cetățenii să nu fie nevoiți să achite taxe suplimentare direct la vamă.

În același timp, ministrul a precizat că, în varianta aplicării stricte a legislației vamale, drepturile de import ar ajunge la aproximativ 20–25%, la care s-ar putea adăuga o taxă fixă sau procentuală pentru ambalaj. Aceste costuri sunt similare celor suportate de agenții economici care importă bunuri în mod comercial și includ și cheltuieli de mediu.

Gavriliță a explicat că problema ambalajelor nu poate fi ignorată, întrucât acestea devin deșeuri care trebuie gestionate ulterior. „Noi despachetăm și aruncăm, dar asta devine o problemă de mediu care trebuie soluționată”, a spus ministrul.

Potrivit oficialului, scopul autorităților nu este scumpirea produselor pentru cetățeni, ci asigurarea unui tratament echitabil și acoperirea costurilor generate de importuri, inclusiv cele de mediu. Analizele sunt în desfășurare, iar o decizie finală urmează să fie anunțată în perioada următoare.

#temu #aliexpress #importuri