Fermierii moldoveni, cu mâna întinsă după bani. AIPA se laudă că a început achitările pentru anul 2021

Fermierii moldoveni au depus un număr record de cereri pentru acordarea subvențiilor – 12 759 de aproape două ori mai mult față de anul 2020, potrivit datelor Agenției de Intervenție și Plăți în Agricultură.

Astfel, 8 522 (+66,8%) au fost depuse pentru subvenții post-investiționale pentru 4602 producători agricoli unici, 3 502 (+27,4%) – compensații pentru calamitățile naturale ce au compromis recolta agricolă în anul 2020 (exprimat prin ajutor umanitar – motorină) și 319 (+2,5%) – cereri de acordare a subvenției în avans (pentru dezvoltarea proiectelor start – up și îmbunătățirea nivelului de trai și de muncă în mediul rural).

Anul trecut agricultorii s-au pomenit pentru câteva săptămâni că nu pot primi banii din subvenții. Iar pe 13 septembrie, AIPA a reluat plățile pentru agricultori pe dosarele depuse pentru subvenții.

Acestea au fost blocate timp de câteva săptămâni, ca urmare a reorganizării structurale a Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, iar din data de 10 septembrie au fost redeschise liniile de finanțare.

Astfel, AIPA a transferat, pe luni 13 septembrie, către fermieri 32,2 milioane de lei pentru 184 de cereri de subvenționare. 18,2 milioane de lei au fost virate pentru 89 de cereri depuse pentru proiectele post-investiționale din 2020 și 14 milioane de lei pentru 95 de cereri – plăți directe pe cap de animal.

În anul 2020, au fost prevăzute 950 milioane lei pentru subvenţii, dar AIPA a primit 7.448 de cereri de subvenții în valoare totală de 1,22 miliarde de lei.

#fermieri #subvenții #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O eventuală majorare a impozitului pe bunurile imobile, în urma creșterii valorilor cadastrale după evaluarea celor aproximativ șase milioane de imobile, ține exclusiv de competența autorităților publice locale, nu de Guvern sau Parlament, a declarat directorul general al Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii.

Potrivit lui Ivan Danii, în cadrul politicii fiscale se va analiza modul în care pot fi evitate eventuale abuzuri la nivel local, însă decizia finală rămâne pe filiera administrațiilor locale. „Guvernul și Parlamentul nu pot interveni pentru a stabili plafoane pentru autoritățile publice locale. Acestea sunt autonome, se autofinanțează, iar toate impozitele rămân la nivel local, nu ajung la bugetul de stat”, a explicat șeful AGCC.

În acest context, Ivan Danii a subliniat că anume autoritățile locale decid nivelul impozitelor, prin coeficienții aprobați de consiliile locale. Totodată, el a menționat că politica fiscală include și categorii sociale protejate, cum sunt pensionarii, care beneficiază de scutiri sau facilități fiscale, iar aceste aspecte urmează să fie revizuite în cadrul politicii fiscale.

Directorul AGCC a atras atenția că cetățenii trebuie să fie activi în procesul decizional local. „Deciziile privind coeficienții fiscali sunt supuse consultărilor publice timp de 15 zile. Este important ca oamenii să intervină, să participe și să se adreseze consilierilor locali pe care i-au ales”, a declarat Ivan Danii.

Oficialul a reiterat că majorarea valorilor cadastrale nu duce automat la creșterea impozitelor, iar impactul final asupra contribuabililor va depinde de deciziile adoptate la nivelul fiecărei autorități publice locale.

Anterior, directorul Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii, a avertizat că, în urma evaluării și reevaluării bunurilor imobile, impozitul pe imobil ar putea crește chiar și de până la trei ori, în cazul în care autoritățile publice locale nu vor ajusta coeficienții de impozitare.

În prezent cota minimă a impozitului pe imobil este de 0,05%, iar în Chișinău – 0,185%.