Fermierii moldoveni, cu mâna întinsă după bani. AIPA se laudă că a început achitările pentru anul 2021

Fermierii moldoveni au depus un număr record de cereri pentru acordarea subvențiilor – 12 759 de aproape două ori mai mult față de anul 2020, potrivit datelor Agenției de Intervenție și Plăți în Agricultură.

Astfel, 8 522 (+66,8%) au fost depuse pentru subvenții post-investiționale pentru 4602 producători agricoli unici, 3 502 (+27,4%) – compensații pentru calamitățile naturale ce au compromis recolta agricolă în anul 2020 (exprimat prin ajutor umanitar – motorină) și 319 (+2,5%) – cereri de acordare a subvenției în avans (pentru dezvoltarea proiectelor start – up și îmbunătățirea nivelului de trai și de muncă în mediul rural).

Anul trecut agricultorii s-au pomenit pentru câteva săptămâni că nu pot primi banii din subvenții. Iar pe 13 septembrie, AIPA a reluat plățile pentru agricultori pe dosarele depuse pentru subvenții.

Acestea au fost blocate timp de câteva săptămâni, ca urmare a reorganizării structurale a Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, iar din data de 10 septembrie au fost redeschise liniile de finanțare.

Astfel, AIPA a transferat, pe luni 13 septembrie, către fermieri 32,2 milioane de lei pentru 184 de cereri de subvenționare. 18,2 milioane de lei au fost virate pentru 89 de cereri depuse pentru proiectele post-investiționale din 2020 și 14 milioane de lei pentru 95 de cereri – plăți directe pe cap de animal.

În anul 2020, au fost prevăzute 950 milioane lei pentru subvenţii, dar AIPA a primit 7.448 de cereri de subvenții în valoare totală de 1,22 miliarde de lei.

#fermieri #subvenții #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.